Traian Băsescu: România susţine consolidarea rolului central al FMI în criza economică

“Trebuie creat un sistem de prevenire a crizelor şi, nu în ultimul rând, consolidarea rolului central al FMI, în condiţiile în care UE îşi găseşte un rol mult mai puternic în interiorul fondului. Pentru că sunt dezbateri legate de funcţionarea instituţiilor financiare, vă pot informa că noi nu vom susţine şi nu considerăm necesară fuziunea între FMI şi Fondul de Stabilitate Financiară, sunt două structuri care trebuie să rămână diferite, care trebuie să-şi asume roluri diferite”, a afirmat Băsescu, înainte de plecarea la Bruxelles.

Şeful statului a spus că România consideră FMI ca având un rol de monitor al stabilităţii financiare globale:“Noi vedem FMI ca având un rol de monitor al stabilităţii financiare globale şi acest lucru îl poate manifesta prin supravegherea macroeconomică şi, în acelaşi timp, supravegherea sistemului financiar. De asemenea, FMI ar trebui să aibă responsabilităţi în prevenirea dezechilibrelor. În ceea ce priveşte Fondul de Stabilitate Financiară (FSF), considerăm că acesta ar trebui să aibă rol de coordonator internaţional al reglementării şi supravegherii sistemului financiar, de aceea susţinem că nu trebuie să se facă fuziunea dintre FMI şi FSF”.El a susţinut ca Uniunea Europeană să aibă un rol mult mai puternic în interiorul FMI, UE dovedindu-se capabilă să preia leadership-ul unei situaţii de criză şi să găsească soluţii. “În acelaşi timp, UE trebuie să reprezinte interesele tuturor membrilor săi şi acest lucru este esenţial pentru solidaritatea tuturor statelor în această abordare”, a subliniat Băsescu, citat de Agerpres.


Plecând de la aceste realităţi, Traian Băsescu crede că reconfigurarea sistemului financiar internaţional trebuie să aibă la bază câteva principii: “Unul extrem de important este legat de responsabilitate şi transparenţă. Aici se pot da pentru bună înţelegere, spre exemplu, sistemul de retribuire a conducătorilor marilor bănci şi lipsa de supraveghere, în acelaşi timp, i-a făcut să inventeze aşa numitele produse toxice care au dus, până la urmă, la căderea unor pieţe, cum ar fi şi cea imobiliară, şi la lipsa de încredere. De asemenea, un alt principiu care trebuie să stea la baza reconfigurării sistemului financiar internaţional este legat de nevoia de reglementare şi supraveghere şi aici vizăm, inclusiv, agenţiile de rating. Acestea trebuie supuse unui sistem de reglementare şi supraveghere. De asemenea, instituţiile financiare off-shore trebuie supuse unui sistem adecvat de reglementare şi supraveghere. Avem chiar pe teritoriul UE state care stimulează aşa-numitele companii off-shore care scapă oricărui control”.

Băsescu a precizat că la reuniunea de la Bruxelles se va discuta despre reacţia Uniunii Europene la criza financiară şi economică internaţională, urmând să se formuleze o poziţie comună a UE în perspectiva Summitului G-20 de la Washington, din 15 noiembrie: “Aici aş vrea să fiu foarte clar, nu au intervenit elemente noi în criza internaţională, dimpotrivă măsurile luate atât în SUA, cât şi în UE par a începe să dea rezultate. Reuniunea este generată de faptul că pe 15 noiembrie are loc reuniunea G-20, iar preşedinţia UE doreşte să meargă la Washington cu o poziţie comună a UE. Aceasta cu atât mai mult cu cât se pune serios problema refacerii arhitecturii instituţiilor internaţionale de supraveghere. Practic, şi aici aş face o apreciere personală, reuniunea de la Washington poate fi momentul în care să înceapă refacerea arhitecturii de supraveghere a sistemului economic internaţional. Deci poate fi acest moment. De aceea, reuniunea este tratată cu cea mai mare atenţie de toate statele membre”.