Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul german Junge Welt analizeaza o posibila revenire a "presedintelui dictatorial si neo-liberal" Traian Basescu la Cotroceni, intr-un articol intitulat "Victoria lui Merkel". Autorul Tomasz Konicz subliniaza ca, desi aproape 90% dintre cei care s-au prezentat la referendum au votat pentru destituirea presedintelui, acesta are sanse mari sa revina in fotoliul prezidential din pricina nerealizarii cvorumului necesar pentru validarea referendumului. "Imediat dupa referendum, atat tabara conservatoare a presedintelui, cat si social-democratii, aflati la putere, s-au auto-proclamat castigatorii referendumului. Basescu a marsat pe ideea ca romanii 'au votat' prin absenteism impotriva a ceea ce numeste 'lovitura de stat', ca urmare a boicotului impus de partidul sau democrat-liberal. Premierul Ponta a interpretat rezultatul referendumului in favoarea sa, motivand ca prin votul masiv anti-Basescu Guvernul sau a atins o noua cota de legitimitate. Chiar si asa imaginea lui Ponta este inca afectata de scandalul de plagiat din jurul lucrarii sale de doctorat", scrie Junge Welt. Potrivit sursei citate, "politicienii europeni, dar in special cei germani, au criticat vehement tentativa de destituire a presedintelui care a aplicat nechibzuit instructiunile politice neo-liberale de la Bruxelles. Astfel ei au intervenit in favoarea presedintelui in lupta pentru putere din Romania".
Interventii pe axa Barroso-Merkel
Konicz continua analiza cu cateva exemple concrete care au cantarit decisiv in inclinarea balantei referendumului si a viitorului Romaniei. "La mijlocul lunii iulie, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a invitat pe Victor Ponta sa promita ca va respecta deciziile Curtii Constitutionale. In schimb, cancelarul german Angela Merkel a caracterizat suspendarea presedintelui intr-un gest neo-colonial ca fiind inacceptabila. Berlinul a marsat pe ideea ca pentru destituirea presedintelui ar trebui sa voteze majoritatea absoluta a alegatorilor inregistrati pe listele electorale. Guvernul Ponta ar fi dorit un referendum fara cvorum, insa a cedat la presiunile venite dinspre Berlin si Bruxelles. Premierul nu a putut sa isi ascunda dezamagirea intr-o declaratie data la mijlocul lunii iulie, in care i-a reprosat cancelarului Merkel ca a ales sa discute doar cu presedintele suspendat, nu si cu Guvernul in functie", rememoreaza Konicz.
"S-a dorit minimalizarea vointei de vot"
Scandalul din jurul listelor electorale de la referendum ramane inca un subiect de actualitate in presa germana. "Prin instalarea unui prag minim de prezenta la vot (50%+1) s-a dorit minimalizarea vointei de vot a romanilor, intarita si de listele electorale invechite. Din cauza saraciei, valurile de emigranti din ultimii ani au creat in Romania o mare diferenta intre alegatorii cu drept de vot inregistrati oficial si cei care mai traiesc cu adevarat in tara. Conform rezultatelor oficiale ale Recensamantului din 2011, in Romania mai exista doar aproximativ 15,5 milioane de romani cu drept de vot, in timp ce listele electorale pentru referendum au consemnat 18,3 milioane de persoane. In aceste conditii, prezenta la vot ar fi trebuit sa fie de 65, sau chiar 70%, ca sa se atinga cvorumul de 50%+1. La toate acestea s-a adaugat si interventia premierului populist ungar, Viktor Orban, care in data de 28 iulie a indemnat minoritatea maghiara din Romania, cifrata la 1,4 milioane de persoane, sa il sustina pe Traian Basescu si sa boicoteze referendumul".
Dubla masura a liderilor europeni
Jurnalistul cotidianului Junge Welt semnaleaza ca atitudinea liderilor europeni a fost cu o unitate de masura diferita in timpul guvernarii Basescu. " In mod paradoxal, consternarea Berlinului si a Bruxelles legata de subminarea democratiei din Romania a fost limitata in perioada in care Basescu a impus printr-o politica dictatoriala un program de austeritate, incalcand flagrant Constitutia. Presedintele si-a construit un regim prezidential atotputernic in care conducea pana in cele mai mici detalii politica guvernamentala, asa cum sublinia Frankfurter Rundschau inca din ianuarie 2012. Fiecare initiativa legislativa importanta pleca direct dinspre palatul prezidential, iar Basescu nu a ascuns nici un moment intentia lui de a conduce totul. In acest context, presedintele roman nu are, conform Constitutiei, nici un drept asupra initiativelor legislative, insa aceste incalcari clare ale Constitutiei nu au fost constientizate in Europa, atat timp cat Basescu executa directivele politice neo-liberale dictate de la Berlin si Bruxelles", concluzioneaza Junge Welt.
Si pentru ca tot s-a amintit boicotul de la referendum, cel solicitat de presedintele suspendat, Traian Basescu, de partidul sau de suflet, PDL, dar si de premierul ungar, care a indemnat minoritatea maghiara din Romania sa se abtina de la vot, presa tunisiana prezinta o analiza a ideii de boicot politic.
Boicotul politic, o arma contra-productiva
"Notiunea de boicot, care dateaza din secolul al XIX-lea, si-a facut aparitia mediatico-politica la Jocurile de la Berlin, din 1936. Atunci s-au ridicat voci contra organizarii Jocurilor in Germania nazista si, in ciuda unei campanii foarte puternice, toate blocurile capitaliste fasciste si comuniste au fost prezente la J.O", scrie tunisie-news.com, care prezinta o analiza despre ceea ce reprezinta ideea de boicot in politica, amintind si referendumul din Romania.
Pornind de la exemplu J.O din 1936, cand, prin participarea la competitii, a fost legitimat nazismul, site-ul tunisian se opreste la alte exemple din istoria boicotului in scopuri politice la Jocurile de la Montreal, Los Angeles si Moscova, intrebandu-se daca arma boicotului a dat vreodata rod si a schimbat datele problemei. "Absolut deloc, de fiecare data a facut fas si n-a avut decat o influenta mica asupra cursului istoriei, care retine doar numele invingatorilor si demonstreaza ca absentii intotdeauna s-au temut", comenteaza jurnalistul tunisian. "Arma boicotului este contra-productiva, intareste adversarul, duce la promovarea lui, crescandu-i sansele la victorie si desfasurandu-i covorul rosu al gloriei. Doar un exemplu simplu: cand un boxer ramane in afara ringului, refuzand combatul din cine stie ce motiv, victoria ii revine celui care e in ring. Asta e legea sportului.
Ca in sport, si in politica
Legea competitiei politice nu este diferita, ea consacra si legitimeaza participantii. De aceea orice apel la boicotarea urnelor este un apel la vot in favoarea adversarului caruia vrei sa-i barezi calea. Competitia electorala este precum competitia sportiva. Meciul se joaca in doi sau mai multi, iar daca unii concurenti refuza sa participe, nu fac decat sa deschida calea adversarilor, care nu vor putea decat sa se bucure de aceasta mana cereasca. Daca tot s-a optat pentru calea urnelor pentru a departaja concurentii, atunci nu prin abandonarea terenului urnelor se va delegitimiza adversarul", concluzioneaza autorul. (deak.istvan@jurnalul.ro)
Citește pe Antena3.ro
