Vizita - Basescu, in fortareata lui Qaddafi

Cand pleci in vizita in Libia, nu te astepti sa bati nici un program in cuie. "Marele Lider", cum i se spune colonelului Moammer Qaddafi, cel care este liderul de facto al statului libian, dupa ce a renuntat sa detina vreo functie explicita in afara aceleia de "conducator al Revolutiei", este recunoscut pentru orele de anticamera la care ii supune pe oficialii straini. Cu Traian Basescu lucrurile au stat altfel, semn ca prietenia dintre Qaddafi si Nicolae Ceausescu a lasat urme. De la vizita lui Ceausescu in 1985, nici un presedinte roman nu a mai calcat in Tripoli. Pe atunci, schimburile comerciale intre cele doua tari atingeau un nivel cu totul impresionant: zece miliarde de dolari. Azi, abia daca se ridica la 20 de milioane.

BAB AL AZIZIA. In acest context se situeaza vizita lui Traian Basescu la Tripoli. Cu un sfert de ora mai devreme decat ora estimata, presedintele a fost intampinat de Qaddafi nu in desert, cum mai obisnuieste, nici in cortul de primiri, ci chiar in resedinta sa, Bab Al Azizia. Trei ziduri concentrice inconjoara vila neasteptat de modesta. Telefoanele mobile nu sunt primite nici in curte, raman in masina. Presa e primita cat sa apuce sa il zareasca pe colonel. E bine: nu sta picior peste picior, gest care la el reprezinta respingerea interlocutorului. Intrevederea dureaza o jumatate de ora. Usile se deschid si asistam la o noua surpriza: Qaddafi il conduce pe Basescu la masina. Intr-un gest de totala prietenie, isi impreuneaza mainile si le strange pentru a ilustra relatiile de acum, si ele mai stranse intre cele doua tari. "Vrem sa reluam relatiile bilaterale", spune Basescu. "Si noi asemenea", raspunde eliptic Qaddafi. Traian Basescu urma sa se intoarca la Marele Lider in cursul serii, pentru un dejun dat de acesta in onoarea sa.

DATORII. Presedintele Basescu s-a aratat multumit de discutia purtata cu colonelul Qaddafi: "Indiscutabil a fost manifestata - si de liderul libian, si de seful guvernului - dorinta de a relua relatiile cu Romania". Dez-ghetarea relatiilor inseamna infiintarea unor firme mixte care sa reia proiectele de infrastructura, de extractie de gaze sau apa (continuarea constructiei Marelui Canal de Apa, inceputa de romani), investitii romanesti in tehnologia informatiei, dar si medici romani pentru spitalele libiene sau primirea studentilor libieni in universitatile romanesti. Cat priveste datoria dintre cele doua tari, parerile sunt impartite. Firmele pe care Securitatea le avea la Tripoli au disparut in 1990, unele fara lichidari contabile. Asa ca partea romana pretinde creante de circa 50 de milioane de dolari, in timp ce libienii sustin ca romanii trebuie sa plateasca 110 milioane de euro. Basescu si Qaddafi au stabilit ieri ca o comisie mixta a ministerelor de Finante sa gaseasca o solutie in urmatoarele sase luni.