Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Efectele acestei rotative guvernamentale, parafată în Acordul Politic de constituire a Coaliției de guvernare, sunt, însă, mai multe și vor genera schimbarea inclusiv a președinților celor două Camere ale Parlamentului. Toate aceste mișcări vor avea loc cu fix un an înainte de debutul oficial al campaniilor electorale din anul 2024, când vor fi organizate, în România, toate tipurile de alegeri.
Conform punctului al doilea al Acordului Politic de Constituire a Coaliției de Guvernare PSD-PNL-UDMR, încheiat, în luna noiembrie a anului 2021, „primul candidat la funcția de Prim-Ministru, din partea PNL, susținut de cele 4 formațiuni parlamentare semnatare, este domnul Nicolae Ionel Ciucă. Acesta va avea mandat până pe data de 25 mai 2023, iar cel de al doilea candidat, din partea PSD, până la alegerile generale din 2024”. Din același document, rezultă că, „la schimbarea premierului, conform rotației politice convenite, se vor înlocui și următorii reprezentanți în guvern: vicepremierul din partea PSD va fi înlocuit de vicepremierul din partea PNL; ministrul Transporturilor din partea PSD va fi înlocuit cu nominalizarea pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; ministrul Finanțelor publice din partea PSD va fi înlocuit de titularul pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua conducerea Ministerului Justiției; coordonatorul Secretariatului General al Guvernului din partea PSD va fi înlocuit de reprezentantul PNL, iar PSD va prelua coordonarea Cancelariei Prim-ministrului”.
Ciucă se încălzește pentru Senat
Primul și principalul efect al ducerii la îndeplinire a acestui acord politic este că, din 25 mai 2023, Nicolae Ciucă, președintele PNL, nu va mai fi prim-ministru. El va reveni în banca senatorială și, așa cum deja anunță surse politice, va candida pentru funcția de președinte al Senatului, pentru a deveni al doilea om în stat.
Această demnitate a devenit vacantă, la data de 29 iunie 2022, când ex-președintele PNL, Florin Cîțu, a demisionat, fiind de notorietate, la acel moment că, dacă nu ar fi făcut acest pas, majoritatea parlamentară din camera superioară a Parlamentului ar fi demarat procedurile de revocare. Șefia Senatului este asigurată, interimar, tot din 29 iunie 2022. Iar, potrivit algoritmului politic agreat la constituirea Coaliției, șefia Senatului revine PNL, în timp ce cea a Camerei Deputaților va reveni PSD.
Nicolae Ciucă va deține a doua funcție în stat, până la alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârșitul anului 2024, când, cel mai probabil, va fi desemnat drept candidat din partea PNL la alegerile prezidențiale.
Ciolacu se pregătește pentru Palatul Victoria
25 mai 2023 va fi, totodată, ziua în care președintele PSD, actualul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, va prelua ștafeta de prim-ministru de la Nicolae Ciucă, pentru a conduce Guvernul Coaliției până la alegerile parlamentare de la finalul anului viitor. Interesant este că liderul social-democrat va deveni premier al Guvernului PSD-PNL-UDMR la fix patru ani de la celebrele alegeri europarlamentare din 26 mai 2019, când a avut loc și referendumul național pe justiție, organizat de președintele României, Klaus Iohannis, pentru a răsturna Guvernul Dăncilă-Dragnea.
Este de așteptat, de asemenea, așa cum afirmă surse politice, ca Marcel Ciolacu să-i fie contracandidat lui Nicolae Ciucă la alegerile prezidențiale din 2024. Asta, în ciuda faptului că liderul PSD a susținut public că nu este interesat să ocupe funcția de președinte al României, precizând că, anul acesta, va avea loc un congres extraordinar la PSD, „care va face modificările statutare astfel, încât să se închidă cutuma că preşedintele partidului este de drept candidat”. Este greu de crezut că PSD va susține un alt candidat la funcția prezidențială decât președintele partidului.
Citește pe Antena3.ro
Cine va prelua a treia funcție în stat
Odată cu preluarea funcției de prim-ministru de către Marcel Ciolacu, devine vacantă și președinția Camerei Deputaților. O funcție care a suferit, la rândul ei, câteva schimbări de la ultimele alegeri parlamentare. Ludovic Orban, liderul PNL-ului care a pierdut alegerile din decembrie 2020, a primit „plocon” cea de-a treia funcție în stat atunci când s-a format Guvernul PNL-USR-UDMR și a fost înlocuit de la șefia Guvernului de către Florin Cîțu. În 13 octombrie 2021, însă, odată cu plecarea din partid, a fost nevoit să demisioneze și de la conducerea Camerei Deputaților, funcția devenind vacantă.
Surse politice susțin că PSD îl pregătește pe vicepreședintele Camerei Deputaților, Vasile Daniel Suciu, să prea a treia funcție în stat, până la alegerile parlamentare din anul 2024.
Guvernează împreună, dar se vor „ciomăgi” în alegeri, pentru a guverna tot împreună
Anul 2024 este cel mai încărcat an electoral din ultimii 20 de ani, asta deoarece se vor organiza, în România, toate tipurile de alegeri. În primăvară, cel mai probabil chiar în perioada rotativei, vor avea loc alegeri pentru desemnarea, din partea României, a noilor membri în Parlamentul European. Ultimele alegeri europarlamentare au avut loc, așa cum arătam mai sus, în 26 mai 2019.
Tot în primăvară ar fi trebuit să aibă loc alegeri locale, pentru funcțiile de primari, de consilieri locali și pentru consiliile județene. Aceste alegeri au fost, însă, mutate, din motive de pandemie, în urmă cu trei ani, la finalul lunii septembrie. Cea mai importantă funcție care se va „juca” la aceste alegeri este cea de primar al Capitalei, unde am putea-o vedea revenind în funcție pe Gabriela Firea, actual senator și ministru al Familiei, în Guvernul României.
Luna noiembrie va debuta cu primul scrutin al alegerilor prezidențiale, cu un al doilea tur la începutul lunii decembrie, în care am putea vedea o confruntare dură între candidatul PSD și cel al PNL. Tot în decembrie vor avea loc și alegerile parlamentare, alegeri care, cel mai probabil, vor configura o majoritate parlamentară asemănătoare celei din prezent și, așa cum afirmă lideri politici ai ambelor mari partide aflate la putere, o coaliție de guvernare formată din aceleași trei formațiuni PSD, PNL și UDMR.
