Alegerea lui Orban ca șef al deputaților și învestirea Guvernului, pe masa Curții Constituționale

Două Hotărâri ale noului Parlament, respectiv cea prin care a fost constituită Camera Deputaților și prin care a fost aleasă conducerea, precum și hotărârea prin care a fost acordat votul de încredere pentru instalarea Guvernului Cîțu, în mai puțin de 48 de ore, vor fi analizate de Curtea Constituțională în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ambele acte au fost atacate la CCR de parlamentarii Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), fiind acuzate încălcări flagrante ale regulamentului Camerei Deputaților, ale regulamentului Plenului Reunit și Constituția României. Dosarele au fost înregistrate pe rolul Curții în datele de 23, respectiv 24 decembrie, la o zi după emiterea fiecăreia dintre cele două hotărâri.

Primul act în legătură cu care Curtea Constituțională a fost chemată să se pronunțe este Hotărârea Camerei Deputaților nr. 71/2020, privind alegerea președintelui Camerei Deputaților. Sesizarea a fost depusă de grupul parlamentar al AUR, în data de 23 decembrie 2020, Curtea stabilind termen de judecată pentru data de 14 ianuarie 2021. Conform articolului 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, până la alegerea Biroului Permanent, lucrările sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de vârstă. Acesta a fost deputatul AUR Lucian Feodorov, care a condus lucrările primei ședințe, după convocarea noului Parlament, de către Klaus Iohannis, în data de 21 decembrie. Regulamentul arată că, până la alegerea Biroului Permanent, nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepția celor care privesc validarea mandatelor de deputat. La articolul 7 din Regulament se arată că Comisia de Validare, în cel mult patru zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care vor fi nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor. Iar conform articolului 9 din Regulament, „Camera Deputaților se întrunește în ședință, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de Validare, pentru dezbaterea raportului acesteia”. Abia după constituirea legală a Camerei Deputaților se aleg președintele și membrii Biroului Permanent.

Președinția Camerei, la vot, după ce ședința a fost declarată închisă

Ce s-a întâmplat, de fapt? Pe 21 decembrie este convocat Parlamentul, iar în aceeași zi, la Camera Deputaților a avut loc prima ședință condusă de decanul de vârstă. După constituirea Comisiei de Validare, lucrurile ar fi trebuit să se oprească, așa cum arată articolul 9. Nu s-a întâmplat asta, iar lucrările au continuat cu depunerea jurământului de către noii aleși. Președintele de vârstă al Camerei, Lucian Fedorov, a oprit lucrările, declarând ședința închisă, părăsind sala. În loc să aștepte termenul de cinci zile, pentru a se întruni din nou Camera, partidele din noua coaliție au decis să-l desemneze pe următorul deputat ca vârstă, după Fedorov, în persoana lui Iusein Ibram, de la Grupul Minorităților Naționale, care, fără a deschide altă ședință, a dispus organizarea alegerii președintelui Camerei Deputaților. La ora 2.30, în ziua de 22 decembrie, a fost ales Ludovic Orban, fiind încălcat, astfel, conform sesizării înaintate la CCR, articolul 9 din Regulamentul Camerei Deputaților. Interesant este faptul că nici PSD, care deține cel mai numeros grup în Camera Deputaților, nu a sesizat încălcarea regulamentului, participând la ședința de noapte, având chiar și propriul candidat la conducerea acestei instituții. Practic, în mai puțin de 24 de ore de la convocarea sa, Camera a și validat mandatele, a și constituit grupurile parlamentare, a și ales președintele și Biroul Permanent, a și constituit comisiile parlamentare.

Camera Deputaților trebuia, conform Regulamentului, constituită la cinci zile după ce Comisia de Validare depunea raportul. În realitate, termenul a fost redus la câteva ore

Cabinetul Florin Cîțu este supus și el controlului constituțional

Nu doar alegerea lui Ludovic Orban în calitatea de președinte al Camerei Deputaților face obiectul controlului la Curtea Constituțională, ci și învestirea Guvernului coaliției de centru-dreapta condus de Florin Cîțu. Parlamentarii AUR au sesizat, pe data de 24 decembrie, neconstituționalitatea Hotărârii Plenului Reunit al Parlamentului nr. 31/2020. Este vorba despre hotărârea prin care a fost acordat votul de încredere pentru Guvern și pentru programul de guvernare. Astfel, după constituirea Parlamentului, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat, pe data de 22 decembrie, pe Florin Cîțu drept candidat la funcția de prim-ministru. Conform articolului 103 din Constituție, candidatul cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului. Florin Cîțu a făcut-o în câteva ore. Pe 23 decembrie, s-a convocat ședința plenului reunit, au fost convocate comisiile reunite care au audiat, pe repede-înainte, toți candidații la funcția de ministru, după care, tot în urma unei ședințe-fulger, a fost acordat votul de învestitură și încrederea asupra unui program de guvernare transmis parlamentarilor chiar în dimineața aceleiași zile. În seara zilei de 23 decembrie, la 24 de ore de la desemnare, Guvernul Cîțu depunea jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Curtea Constituțională urmează să se pronunțe cu privire la această sesizare în data de 19 ianuarie 2021, însă, în situația în care prima sesizare, judecată pe 14 ianuarie, va fi admisă, atunci, automat, și hotărârea prin care a fost învestit Guvernul ar urma să fie considerată nulă. Și în acest caz, doar grupul AUR a contestat procedural modul în care s-au derulat lucrările Parlamentului, PSD, care are cel mai numeros grup parlamentar atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, preferând să declare doar că va face o opoziție dură actualului Guvern.