Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE Până la ora 20:00, cu o oră înainte de închiderea secțiilor, au votat la alegerile parlamentare 9.253.727 de români.
În mediul urban s-au prezentat la urne 5.430.448 de oameni, în timp ce în mediul rural au votat 3.828.031.
Astfel, prezența la vot a ajuns la 51,44%.
În ceea ce privește diaspora, până la această oră, s-au prezentat la urne peste 710.000 de români.
UPDATE Până la ora 19,00, au votat duminică, la alegerile parlamentare, 8.841.072 de alegători, reprezentând 49,09% din numărul celor înscrişi în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 106.942 de alegători, iar pe liste suplimentare au votat 1.198.352 de oameni.
*datele sunt oferite în timp real de către Autoritatea Electorală Permanentă
Din cei 8.841.072 de alegători care au votat până la ora 19,00, 663.814 au votat în străinătate, dintre care 659.471 pe liste suplimentare şi 4.343 prin corespondenţă. Votul în diaspora a început sâmbătă, la ora 7,00.
Între judeţele cu prezenţă mai mare la vot se află: Harghita - 55,45%, Bihor - 52,98% şi Olt - 51,11%.
Judeţele cu prezenţă mai redusă sunt: Vaslui - 31,83%, Iaşi - 38,51%, Botoşani - 39,35%.
UPDATE Prezența la urne a ajuns la 40%, mai repede decât în cazul primului tur al alegerilor prezidențiale, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul AEP. Procentul a fost atins duminică, la ora 16:31.
Citește pe Antena3.ro
Duminică, la ora 16:31, 7.205.333 de români au votat deja la alegerile parlamentare, pentru a-și alege deputații și senatorii.
Reamintim că, la primul tur de alegeri prezidențiale, procentul de 40% a fost atins la ora 16:40.
La alegerile parlamentare, și-au exprimat votul 4.184.615 de cetățeni români din mediul urban și 3.020.718 din mediul rural.
Urnele se închid la ora 21:00, dar programul se poate prelungi până la ora 23:59 dacă există încă oameni care așteaptă în secțiile de votare sau la cozi.
UPDATE Prezența la urne, la alegerile parlamentare, a ajuns la 33%, duminică. Mai exact, unul din trei români a votat pentru a-și alege deputații și senatorii.
Potrivit informațiilor de pe site-ul AEP, situația la urne se prezintă în felul următor, duminică după-amiaza, cu puțin înainte de ora 15.00: 33% dintre români au votat, ceea ce înseamnă că unul din trei români și-a exprimat deja opțiunea la alegerile parlamentare.
Vorbim despre un număr de 5.949.453 voturi exprimate.
Au votat 3.488.757 români din mediul urban și 2.460.696 din mediul rural.
18.008.555 de cetățeni români sunt înscriși pe listele permanente.
Urnele se închid oficial la ora 21.00, însă, în cazuri excepționale, în care există încă oameni care așteaptă în secțiile de votare sau la cozi, programul se poate prelungi.
Totodată, procesul de votare în penitenciarele din România s-a desfășurat fără incidente, cu o prezență de 7.363 de deținuți la urnele speciale, anunță ANP.
Duminică, procesul electoral desfășurat în penitenciarele aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) s-a încheiat fără incidente.
La nivel național, din cele 24.710 persoane private de libertate aflate în custodia penitenciarelor, 8.648 au fost identificate ca având drept de vot pentru alegerile parlamentare.
Dintre acestea, 7.780 și-au exprimat intenția de a participa la scrutin, iar 7.363 au reușit să voteze.
Penitenciarelor le-au fost arondate un total de 115 secții de votare, fiind folosite 121 de urne speciale.
Procesul electoral a decurs în condiții normale, fără incidente.
UPDATE 5.092.456 de români au votat, până duminică la prânz, la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate de site-ul AEP.
Până duminică, la prânz, mai bine de 5 milioane de români au votat la alegerile parlamentare.
Vorbim despre 3.010.974 în mediul urban și de 2.081.482 în mediul rural.
UPDATE Prezența la alegerile parlamentare a depășit 20%, la ora transmiterii știrii, reiese din datele furnizate de AEP.
La urne s-au prezentat 3.688.654 de români, respectiv 20,48%
În mediul urban au votat 2.197.238 de români, iar în cel rural 1.491.416.
Cei mai mulți votanți sunt din categoria de vârstă 45-64 de ani, iar cei mai puțini din categoria 18-24 de ani.
UPDATE Peste două milioane de români au votat la alegerile parlamentare în primele patru ore. Comparativ cu 2020, numărul este mai mare cu peste 600.000 de alegători. Predomină mediul urban.
Până la ora 11.00, au votat la alegerile parlamentare 2.132.680 de persoane.
În mediul urban au votat 1.279.494 de persoane, iar în mediul rural 853.186.
În urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare din 2020, la ora 11.00 votaseră 1.398.562 de persoane.
UPDATE Peste un milion de români, din țară și din străinătate, au votat până la ora transmiterii știrii, pentru alegerile parlamentare, potrivit informațiilor furnizate de AEP.
Până la ora transmiterii știrii au votat 1.029.114 persoane. Dintre acestea, 861.133 au votat în țară.
479.934 persoane sunt din mediul urban, iar 381.199 din mediul rural.
Prezența înregistrată este 4,84%.
UPDATE Cele aproape 19.000 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis, duminică, la ora 7,00, peste 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi să decidă componenţa noului Legislativ pentru următorii patru ani.
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin pentru alegerea Senatului şi unul pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Stire initiala Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că:
* numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.403 cetăţeni;
* numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni;
* numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni.
Potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.
În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.
XXX
Cine are dreptul de a alege?
Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.
XXX
Unde votează alegătorii?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:
*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.
Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.
XXX
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 - 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.
În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:
* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;
* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;
* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;
* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;
* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;
* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.
Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.
XXX
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
XXX
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 - 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.
Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.
Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.
* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.
* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 - 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.
Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.
Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.
XXX
Cum se desfăşoară procedura de vot?
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.
Este interzisă fotografierea buletinului de vot.
XXX
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie.
