Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, se pregătește ca, după finalizarea summitului Alianței de la Washington, să-și anunțe, oficial, candidatura la alegerile prezidențiale din România, ca independent. De altfel, așa cum presa a dezvăluit la finalul săptămânii trecute, Geoană a și depus la OSIM o cerere de înregistrare a siglei și a sloganului său de campanie.
Prezența lui Mircea Geoană în siajul scrutinului prezidențial din noiembrie și de la începutul lunii decembrie se face deja simțită și în răspunsurile celor chestionați de cele mai importante case de sondare a opiniei publice. Cel mai recent sondaj CURS, realizat la nivel național, în perioada iunie-iulie 2024, devoalează indirect și sursa veniturilor pe care mizează, în această perioadă, echipa de campanie a lui Mircea Geoană.
CURS a măsurat atât intenția românilor pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cât și intenția de vot legată de viitorul președinte al României. Iar răspunsurile încrucișate sunt mai mult decât interesante.
Aproape toți candidații se află sub scorul formațiunilor
Astfel, la întrebarea „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dumneavoastră cu ce partid ați vota?”. 35% dintre cei intervievați au răspuns Partidul Social Democrat. Pe locul al doilea în preferințele electoratului se află Partidul Național Liberal, cu 24 la sută, urmat de AUR, partidul condus de George Simion, cu 15 procente.
Pe poziția a patra, cu 12 la sută, se află Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, cu toate că la nivelul USR se ia în discuție posibilitatea ca la următoarele tururi de alegeri partidul condus de Elena Lasconi să meargă separat. Pe poziția a cincea se află SOS România, cu 6 procente, urmat de UDMR, cu 5%, aceasta fiind și ultima formațiune care ar face pragul electoral.
Sondajul devine cu adevărat complex, odată cu întrebarea „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, dumneavoastră cu care dintre candidați ați vota?”.
Citește pe Antena3.ro
Pe primul loc se află prezumtivul candidat al PSD, Marcel Ciolacu, cu 30%, ceea ce înseamnă cu 5 procente sub scorul partidului. Pe locul al doilea, în acest sondaj, se numără posibilul candidat al PNL Nicolae Ciucă, cu 20 la sută, adică cu 4 procente sub scorul partidului. Poziția a treia, cu 17 la sută, este ocupată de candidatul independent Mircea Geoană. Următorul în preferințele electoratului sondat este liderul AUR, George Simion, cu 13%, adică cu 2 procente sub scorul partidului. Elena Lasconi ar fi votată de 9% dintre cei chestionați, și scorul acesteia fiind cu trei procente mai mic decât cel al Alianței ADU. Diana Șoșoacă are același scor cu al partidului SOS România, adică 6%. Iar un posibil candidat al UDMR ar obține 3%, cu 2 procente sub scorul partidului.
Adunând cele 5 procente pierdute de Ciolacu, cu cele 4 procente pierdute de Ciucă, cu cele 2 procente pierdute de Simion, cu cele 3 procente pierdute de Lasconi și cele 2 procente pierdute de candidatul UDMR, rezultă 16 procente, care ar putea reprezenta posibilele voturi pentru Mircea Geoană.
Garanții pentru liderul PSD că va rămâne în funcție, indiferent de rezultat
În perspectiva alegerilor prezidențiale, lucrurile nu sunt deloc liniștite nici la PSD, nici la PNL. Social-democrații par să încerce să-l împingă „pe scări” pe Marcel Ciolacu, pentru a-l determina să candideze, deși acesta din urmă nu prea și-ar dori. Ieri, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, susținea că în cadrul Consiliului Național și în cadrul Congresului PSD se va alege candidatul la prezidențiale. Stănescu arată faptul că Marcel Ciolacu este principalul favorit să fie candidat al PSD și îi transmite un semnal foarte interesant spunând că nu va fi mazilit din fruntea PSD, dacă va pierde alegerile prezidențiale.
„Ne dorim un coleg de-al nostru care să aibă potențial să câștige alegerile prezidențiale. Nu poți să duci pe cineva să candideze la ceva, dacă aceea persoană nu-și dorește. Noi vrem să câștigăm alegerile prezidențiale. Sigur, din toate analizele sociologice realizate până acum, Marcel Ciolacu stă cel mai bine și este cel mai bine plasat să câștige alegerile prezidențiale”, a declarat Paul Stănescu. Mai mult, secretarul general al PSD consideră că Marcel Ciolacu, dacă va pierde alegerile prezidențiale, nu va avea soarta celorlalți lideri PSD și nu va fi mazilit de către partid. „Eu cred că nu va pleca din fruntea PSD, pentru că Marcel Ciolacu a fost singurul lider al PSD care a avut o relație foarte bună cu toți liderii PSD. În orice scenariu, Marcel Ciolacu poate rămâne președinte al PSD. Inclusiv după alegeri, va fi nevoie de stabilitate, de aceea este posibilă o nouă guvernare alături de PNL. De asemenea, PSD și PNL vor încerca să nu-și destabilizeze partidele, tocmai pentru a putea asigura o guvernare fără turbulențe”, a conchis Paul Stănescu.
Politicienii autohtoni, găsiți responsabili pentru tratamentul UE față de România
Un alt sondaj CURS, realizat în 26 iunie-2 iulie, la nivel național, arată că majoritatea românilor consideră că politicienii autohtoni sunt principalii vinovați pentru tratamentul incorect la care este supusă România în Uniunea Europeană. Concret, 55% dintre respondenți cred mai degrabă că România nu este tratată corect în Uniunea Europeană, față de cei 32% care consideră că mai degrabă România e tratată corect în UE. 13% dintre români nu și-au format o părere sau nu au vrut să răspundă.
Chestionați în legătură cu cine consideră că este principalul responsabil pentru pentru faptul că România nu este tratată corect în UE, 58 la sută dintre respondenți au indicat politicienii români, 16 la sută au menționat politicienii europeni, 8 la sută sunt de părere că reprezentanții altor state din UE, 14 la sută „altcineva”, iar 17% nu și-au exprimat părerea.
La întrebarea „ce ar trebui să facă politicienii români în relațiile cu Uniunea Europeană?”, 48 la sută au răspuns „să caute soluții de negociere pentru a atinge împreună interesul comun”, 35 la sută au răspuns „să impună interesul național în fața intereselor altor state”, iar 14 procente sunt de părere „să urmărească interesul european, deoarece acesta este, în general, și în interesul național”.
