Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Au mai rămas trei zile până la votul final pentru alegerile prezidențiale, duminică, românii având ocazia să-și desemneze viitorul președinte. După o campanie electorală atipică, umbrită de scandalurile politice legate de criza guvernamentală prelungită și cu o evidentă poziție de ostilitate între candidații care s-au calificat în turul al doilea, electoratul pare a fi mai „spart” ca niciodată. Se preconizează un vot masiv anti și într-o proporție extrem de redusă un vot acordat pentru unul dintre cei doi candidați. Alegerile din 2014 au demonstrat că, în turul al doilea, toate calculele sociologice au fost date peste cap, prin prezența cu peste 2 milioane de oameni la urne mai mulți decât în primul tur de scrutin. Cum vor sta, din acest punct de vedere, lucrurile peste trei zile, încercăm să anticipăm în cele ce urmează.
În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2014, candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obținut 2.881.406 voturi valabil exprimate, în timp ce candidatul PSD, Victor Ponta, a fost votat de 3.939.093 de persoane. Atunci, s-au prezentat la urne 9.385.374 de cetățeni cu drept de vot, ale căror buletine au fost validate.
Cinci ani mai târziu, pe 10 noiembrie 2019, au fost exprimate, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, 9.216.515 voturi valabile, cu aproximativ 160.000 de voturi mai puține decât în 2014. Însă distribuția voturilor către cei doi finaliști este net diferită față de acum cinci ani. Iohannis a fost votat de 3.485.292 de alegători, în timp ce Viorica Dăncilă a primit încrederea a doar 2.051.725 de alegători. Așa cum ne-am obișnuit la cel puțin ultimele patru rânduri ale alegerilor prezidențiale, realitatea din turul 1 nu s-a potrivit nicodată cu ceea ce s-a întâmplat în turul al doilea, unde au avut loc răsturnări de situații spectaculoase.
Cum s-au redistribuit voturile
Analizând voturile acordate celorlalți candidați, din primul tur al alegerilor din 2014, putem constata că 1.069.439 de voturi exprimate au fost acordate lui Călin Popescu Tăriceanu, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim Tudor, Teodor Meleșcanu, Gheorghe Funar și Constantin Rotaru, voturi care, în mod sigur, s-au transferat, pentru turul al doilea, către Victor Ponta. De cealaltă parte, au existat 1.341.046 voturi primite de candidații Elena Udrea, Monica Macovei, Kelemen Hunor, Zsolt Szilagyi și Willian Brânză și care, cel mai probabil, s-au îndreptat, în turul al doilea, către Klaus Iohannis.
Citește pe Antena3.ro
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 a cunoscut o creștere a prezenței la vot cu 2.067.778 de persoane față de primul tur, ajungându-se la 11.553.152 de voturi valabil exprimate. Iar rezultatul a răsturnat toate estimările sociologice.
Klaus Iohannis a încasat cu 2.405.676 de voturi în plus față de primul tur, iar Victor Ponta, cu 1.424.977 de voturi în plus față de primul tur. Ceea ce înseamnă că, în turul al doilea, ponderea voturilor celor care nu s-au prezentat la urne în turul întâi s-a distribuit în proporții relativ egale între cei doi candidați. Klaus Iohannis a câștigat la o diferență de 1 milion de voturi în fața lui Victor Ponta.
Miză uriașă pentru 24 noiembrie
Miza rămâne aceeași și pentru duminică, 24 noiembrie 2019. Către cine se distribuie voturile candidaților care nu au intrat în turul al doilea și dacă va fi o prezență la vot mare, asemănătoare celei din 2014. Estimativ, ar exista posibilitatea ca Viorica Dăncilă să atragă 2.229.390 de voturi în plus față de primul tur, în timp ce Klaus Iohannis doar 988.581. Teoretic, toate voturile obținute de Mircea Diaconu, Kelemen Hunor, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu, John Ion Banu, Bogdan Stanoevici, Alexandru Cumpănașu și Ramona Ioana Bruynseels ar putea fi transferate către candidatul PSD. La care s-ar putea adăuga o treime din voturile celor care l-au preferat pe Dan Barna, doar ca răzbunare împotriva lui Klaus Iohannis.
Tot o treime din voturile USR s-ar putea trasfera la Klaus Iohannis, în timp ce o a treia treime din acest electorat ar prefera fie să stea acasă, fie să-și anuleze votul. Însă Iohannis va primi, evident, toată susținerea alegătorilor care au votat, în primul tur, cu Theodor Paleologu.
O situație specială o reprezintă cele 48.662 de voturi primite de candidatul independent Viorel Cataramă, care ar putea să se îndrepte, paradoxal, către Viorica Dăncilă. În acest scenariu, dacă distribuția ar fi repartizată astfel, Klaus Iohannis ar obține 4.833.873 de voturi, iar Viorica Dăncilă, 4.281.115 voturi, rezultând o diferență de 552.758 de voturi în plus pentru actualul președinte. Lucrurile pot cunoaște modificări dramatice doar dacă un segment important de electorat, în special din zona de „stânga”, care nu a participat la primul vot de scrutin, să iasă, duminică, la urne.
