Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important, bine plătit”, a declarat marţi seară preşedintele Traian Băsescu la B1 TV, declaraţie ce se înscrie în şirul atacurilor declanşate de şeful statului asupra presei de-a lungul şederii sale la Cotroceni. În ciuda insistenţelor moderatorului, Băsescu nu a dorit să dea numele acelui ziarist, însă neoficial este vorba despre Cătălin Tolontan, redactor-şef al Gazetei Sporturilor, publicaţie ce a dezvăluit neregulile financiare de la Gala Bute, organizată de Elena Udrea când era ministrul al Turismului, dosarul fiind instrumentat de DNA. Precizarea că ziaristul este “bine plătit” vine după ce tot la B1 TV au fost prezentate documente menite să-l arunce pe Tolontan în dizgraţia publică pentru că “şi-a permis” să câştige foarte mulţi bani, comparativ cu alţi români, într-o perioadă de criză. Şi Jurnalul Naţional a făcut numeroase dezvăluiri şi a adresat o serie de întrebări procurorilor legate de Gala Bute. Iar în acest caz, declaraţia lui Băsescu se poate traduce prin proverbul “Bate şaua să priceapă iapa”. Pe de o parte, este o presiune, cu iz de şantaj, asupra presei, pentru a opri dezvăluirile, dar şi un mesaj adresat procurorilor, în sensul opririi anchetei, menit să o protejeze pe Elena Udrea. Până acum, anchetatorii au ocolit-o pe Elena Udrea, care se află într-un conflict deschis cu Gazeta Sporturilor şi Jurnalul Naţional pe tema Galei Bute, dar şi a altor dezvăluiri.
A fost sesizată Inspecţia Judiciară a CSM
Ieri, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM, a cerut sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica “de urgenţă” declaraţiile lui Traian Băsescu. Dumbravă a afirmat că, dacă se dovedesc a fi reale, se impune sesizarea DNA sau declanşarea cercetării disciplinare faţă de magistraţii respectivi. “Dacă nu sunt reale afirmaţiile domnului preşedinte, Inspecţia Judiciară să întocmească un raport privind aducerea atingerii independenţei justiţiei, a sistemului de justiţie reprezentat de parchete şi procurori prin Ministerul Public”, se arată în solicitarea transmisă de Dumbravă membrilor CSM. El a ţinut să precizeze că afirmaţiile au fost făcute “de la cel mai înalt nivel, Preşedinţia României care, fără îndoială, are acces la date şi informaţii clasificate”. “Nu ştiu dacă organele de urmărire penală – DNA sau Ministerul Public – au fost sesizate cu privire la aceste aspecte de către domnul preşedinte al României (...) Însă, fără îndoială, aceste aspecte – dacă procurori au fost controlaţi în deciziile luate în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu de un ziarist important – afectează în mod grav şi foarte serios independenţa justiţiei”, a mai spus Dumbravă, subliniind că Inspecţia Judiciară trebuie să verifice dacă au existat astfel de situaţii, să identifice cine sunt procurorii implicaţi, care sunt aceste decizii, despre care “ziarist important” este vorba. La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că nu se poate spune că în momentul de faţă cineva controlează în vreun fel Justiţia. “Sunt din nou declaraţii politice care introduc în această bătălie Justiţia. Eu nu cred că în momentul de faţă se poate spune că cineva controlează în vreun fel Justiţia. Nici vorbă”, a spus Cazanciuc.
Presa, ca o vulnerabilitate
Pe de altă parte, ideea lui Băsescu că ziariştii au influenţă sau intervin la nivel înalt punând în pericol instituţiile statului nu este nouă. Şi nici ziariştii vizaţi. De fiecare dată cei incriminaţi au fost jurnalişti consideraţi ostili regimului Băsescu, iar şeful statului nu s-a sfiit să-i arate de fiecare dată cu degetul, punându-le şi câte o etichetă: slugi, lichele, măscărici, găozar ş.a.m.d. Acum patru ani, în 2010, ostilitatea şefului statului faţă de ziariştii incomozi se regăsea într-un document aprobat de CSAT – Strategia de apărare a ţării – în care presa era considerată una dintre vulnerabilităţile statului român. “Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român”, se arăta în document. Trei ani mai târziu, Băsescu îşi făcea din această “viziune” un titlu de glorie. “În 2010 am adoptat o strategie de securitate naţională care este foarte în regulă pentru Parlament, dar nu este aprobată nici acum, dintr-un singur motiv, pentru că nu am vrut să scot de acolo afirmaţia, deci nu la riscuri, la vulnerabilităţi, că sunt trusturi mass-media care sunt o vulnerabilitate pentru securitatea naţională şi mă refeream acolo exact la discreditarea unor instituţii. Ce s-a întâmplat în 2012 cu judecători ai Curţii Constituţionale, cu magistraţi din CSM, cu judecători ai ICCJ, cu procurori de la Parchetul General şi DNA confirmă pe deplin această afirmaţie”, a spus Băsescu, referindu-se la anul în care a fost suspendat a doua oară din funcţie. Marţi seară, la B1 TV, Băsescu a reluat aceste afirmaţii, punând din nou tunurile pe trustul Intact. “Cazul Voiculescu este parte a sistemului îngenuncheat. Banii de la Crescent transferaţi, făcuţi un trust media, care este utilizat împotriva statului fără menajamente. Instituţiile care n-au fost obediente Varanului au fost pulverizate pur şi simplu, fie că a fost vorba de DNA, de Înalta Curte, de DIICOT, de preşedinţie, de SRI de multe ori. Deci, acesta este sistemul, reminiscenţele vechi care s-au transferat, să ştiţi, şi generaţiei noi (…)”, a declarat Băsescu.
