Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Respingerea de către CCR a sesizării Guvernului cu privire la faptul că Parlamentul a anulat prorogarea termenului pentru dublarea alocațiilor pentru copii este, poate, una dintre cele mai dure lovituri pe care Executivul liberal a primit-o de la Curtea Constituțională. Duritatea nu constă doar în respingerea contestației, ci prin răspunsul pe care judecătorii îl dau la întrebarea retorică pe care Guvernul a adresat-o, și anume: “care e sursa de finanțare”.
CCR arată că sursa de finanțare este… contul din care se plătesc alocațiile de stat pentru copii. Instanța de contencios constituțional demontează argumentațiile Palatului Vctoria, atrăgându-i atenția că Parlamentul este cel care decide politicile statului, inclusiv politica bugetară, iar Guvernul este obligat să ia acele măsuri care să ducă la îndeplinire legile Parlamentului. Iar pârghiile se află chiar la îndemâna Guvernului, prin fondul de rezervă al Executivului sau prin rectificare bugetară.
Nici măcar invocarea țintei de deficit de 3 la sută, stabilită în Legea Bugetului, raportată la prevederile Tratatului de Funcționare a UE, nu a stat în picioare, Curtea Constituțională atrăgând atenția că o eventuală depășire a acestei ținte de deficit nu aduce atingere Constituției României. Efectele acestei decizii sunt devastatoare pentru Executiv, nu doar din pricina obligației dublării alocațiilor, dar și din pricina faptului că, la data de 1 septembrie, pensiile trebuie majorate, conform legii, cu 40 de procente, iar cele reținute de CCR în decizia privind alocațiile sunt valabile și în privința majorării pensiilor.
Prim motivarea Deciziei nr. 593, din 15 iulie 2020, document care a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate de Guvernul Orban la adresa Legii Parlamentului de “trântire” a OUG prin care s-a prorogat termenul dublării alocațiilor de stat, pentru data de 1 august, Curtea Constituțională lasă Executivul Orban fără nicio posibilitate juridică de a nu efectua această cheltuială bugetară.
Concret, unul dintre argumentele Guvernului a fost acela că, prin efectul legii de respingere a Ordonanței de prorogare, se generează cheltuieli suplimentare în sarcina bugetului de stat, cheltuieli care nu au fost luate în considerare atunci când a fost conceput Bugetul de Stat pe anul 2020 și care, prin urmare, sunt lipsite de o sursă reală de finanțare, ceea ce încalcă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare, la corectitudinea și previzibilitatea bugetară și la previzionarea cheltuielilor în deplina cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar.
Replica judecătorilor CCR este una zdrobitoare. “În jurispridența sa, CCR a statuat că se poate ajunge la concluzia că Parlamentul a mai decis asupra majorării unor cheluieli bugetare, întemeindu-se pe o sursă de finanțare incertă. (…) Or, în cauza de față, dialogul cu celelalte autorități s-a materializat prin informațiile financiare existente în instrumentul de prezentare și de motivare a proiectului legii de aprobare a Ordonanței de Urgență, ceea ce înseamnă că în discuție nu este caracterul incert al sursei de finanțare, astfel că problema ridicată vizează suficiența sau insuficiența resurselor bugetare”.
Citește pe Antena3.ro
Dacă Guvernul nu are resurse, să facă rost de ele
Pasajul următor este absolut edificator cu privire la sursa de finanțare a dublării alocațiilor. “Această cheltuială bugetară are stabilită sursa de finanțare, și anume contul din care se plătesc alocațiile pentru copii. (…) De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a mai fost chemată să se pronunțe asupra unei soluții legislative similare și a apreciat că indicarea bugetului de stat drept sursă de finanțare îndeplinește exigențele Constituției”, se arată în decizia Curții Constituționale.
Judecătorii susțin, în schimb, că aprecierea făcută de Guvern cu privire la caracterul insuficient sau suficient al resurselor reprezintă “o problemă exclusiv de oportunitate politică”. “Dacă Guvernul nu are resurse financiare suficiente, poate să propună modificările necesare pentru asigurarea lor, în virtutea dreptului său la inițiativă legislativă”, se arată în document.
Curtea Constituțională subliniază că “bugetul de stat este un plan financiar al statului, iar el nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluțiile economice în cursul unui an bugetar, ci doar trasează marile direcții ale acțiunii statului din perspectiva bugetară”. “Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forță a legii. Fie din surse alocate în buget, fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară”, mai susține Curtea.
Magistrații constituționali atrag atenția Guvernului Orban că faptul că o normă legislativă care implică cheltueli bugetare nu a fost luată în calcul la adoptarea bugetului “nu scutește Guvernul de obligația de a o pune în executare. Mai mult, adoptarea Legii Bugetului nu echivalează cu lipsa competențelor Parlamentului ca, pe anul în curs, să adopte o lege care are implicații bugetare”.
Parlamentul stabilește politica legislativă a statului
În motivarea contestației, Executivul a mai specificat faptul că legea de respingere a Ordonanței de Urgență nr. 2/2020, prin care s-a dispus prorogarea unor termene prevăzute în Legea nr. 14/2020, a nesocotit necesitatea încadrării în limita de deficit bugetar, instituită prin reglementări europene, care trebuie să nu depășească 3 la sută din Produsul Intern Brut. Guvernul Orban susține că a stabilit pentru anul 2020 un deficit bugetar în coantum de 74.300,5 milioane de lei, iar efectul bugetar generat de dublarea alocațiilor pentru copii ar avea un impact ridicat prin raportare la un număr de 3,6 milioane de beneficiari. “Efectul asupra bugetului generat de această măsură, pentru o perioadă de 11 luni este de 6.604.489.650 lei”, susțin reprezentanții Palatului Victoria.
“Faptul că Guvernul întocmește bugetul de stat și emite ordonanțe de urgență de modificare a acestuia nu înseamnă că acesta are o competență proprie și distinctă cu privire la legiferarea actelor care generează un impact bugetar asupra bugetului de stat. Dimpotrivă, competența aparține Parlamentului, legea este cea care stabilește politica legislativă în diverse domenii, precum și veniturile și cheltuielile bugetului de stat, în timp ce Guvernul doar complinește acțiunea legislativă a Patrlamentului, caz în care actele sale de reglementare primară se supun aprobării acestuia. Împlinirea planului financiar al statului nu echivalează cu înfăptuirea politicii legislative în varii domenii”, contracarează Curtea Constituțională, care concluzionează, prin urmare, că legea de respingere a ordonanței de urgență a respectat prevederile Constituției.
Nu legislativul trebuia să informeze Executivul, ci invers
În încercarea de a convinge CCR că amânarea dublării alocațiilor pentru copii a fost justificată, Executivul a mai invocat faptul că, în procesul legislativ de aprobare sau de respingere a ordonanței de urgență, Parlamentul ar fi trebuit să solicite, în mod obligatoriu, fișa financiară de la Guvern, urmare a analizei soluției legislative, în contextul dispozițiilor Legii Bugetului de Stat.
Pe acest subiect, judecătorii Curții constată că aceste aspecte vizează, în realitate, Legea nr. 14/2020, pentru că aceasta este cea care dublează cuantumul alocațiilor și care generează un impact bugetar pe anul 2020. “Prin urmare, obligația de informare a Parlamentului sau de depunere a fișei financiare se subsumează parcursului legislativ ce a generat Legea nr. 14/2020. În cauza de față, contextul normativ se definește prun existența unei legi adoptate, a cărei prorogare a fost dispusă prin ordonanță de urgenă până la data de 1 august 2020. Faptul că s-a prorogat intrarea în vigoare, oar Parlamentul a respins actul de prorogare nu încalcă Constituția. Parlamentil nu a făcut altceva decât să restabilească autoritatea normativă al legii adoptate în 18 decembrie 2019, lege promulgată de președintele României”, se arată în decizia Curții Constituționale.
Mai departe, judecătorii subiliniază că, prin adoptarea la data de 3 iulie 2020, de către camera decizională a Parlamentului a legii de respingere a OUG-ului în cauză, Legislativul și-a asumat majorarea cheltuielilor bugetare cu alocațiile de stat ale copiiilor, cu aproximativ două luni mai devreme față de data preconizată în Ordonanța de Urgență nr. 2/2020. “Mai mult, odată cu contestarea la Curtea Constituțională a legii de respingere, aproape că sunt annihilate efectele legii de respingere, sub aspectul abaterii temporale în raport cu data preconizată de creștere a alocațiilor de stat, prevăzută în ordonanță”, mai arată documentul citat. Prin urmare, CCR consideră că, din perspectiva faptului că Parlamentul nu a solicitat nici informarea Guvernului, nici fișa financiară, nu s-a încălcat Constituția României.
Deficitele bugetare excesive nu sunt de competența Curții Constituționale
Un alt argument al Guvernului, demontat de instanța de contencios administrativ, vizează faptul că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune statelor membre obligația de a evita deficitele bugetare excesive, iar, prin dublarea alocațiilor pentru copii, se afectează atât capacitatea statului de a atinge ținta de deficit, cât și respectarea angajamentelor asumate la nivelul Uniunii Europene.
Curtea Constituțională arată, în decizia emisă, că eventualele încălcări ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene se constată în cadrul procedurii de deficit excesiv și nu printr-un control de constituționalitate a legii bugetului. “Curtea Constituțională nu are nicio competență în procedura reglementată de Tratat, dialogul instituțional existent între Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și statul membru desfășurându-se doar potrivit Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene”, arată judecătorii.
Însă, din perspectiva obligației statului român de a evita deficitele bugetare excesive, prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, legea prin care a fost respinsă Ordonanța de Urgență prin care s-a prorogat termenul de dublare a alocațiilor nu încalcă prevederile Constituției României.
Decizia CCR a fost adoptată cu unanimitatea judecătorilor Curții, inclusiv prin votul celor două judecătoare numite de președintele României. Este vorba de Livia Stanciu și Simina Tănăsescu.
Fie se scot banii, fie se depune moțiune de cenzură
Guvernul Orban este pus, astfel, în situația să nu aibă ieșire din această chestiune a dublării alocațiilor. În caz contrar, Opoziția pregătește o moțiune de cenzură care să vieze exact acest aspect. Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, a anunțat deja că moțiunea de cenzură va fi depusă chiar și în situația în care există instituită starea de alertă.
Însă efectul deciziei CCR cu privire la alocații, prin argumentația prezentată, in extensor în motivare, se poate răsfrânge și asupra intenției Executivului Orban de a nu respecta aplicarea legii pensiilor, conform cărora pensiile de stat trebuie majorate, începând cu 1 septembrie, cu 40 la sută. Guvernanții spun că nici vorbă de așa ceva, putându-se discuta de o majorare cu cel mult 10-15 procente. Spre deosebire de dublarea alocațiilor, care nu a fost prevăzută în bugetul pe anul 2020, mărirea pensiilor a fost prinsă în bugetul de stat.
