Aripa PLUS din cadrul noii entități politice USR-PLUS, formațiuni care se află în procedură judecătorească de fuziune prin absorbție, vrea să urgenteze organizarea unui congres pentru alegerea noului președinte, iar Dacian Cioloș trage, în această perioadă, conform unor surse politice, sforile pentru a-l îndepărta pe Dan Barna de la „butoane”. Asta, după ce, în urma negocierilor preelectorale interne, cei de la PLUS au reușit să pună mâna pe unele dintre cele mai importante funcții în stat, pe care le ocupă după formarea majorității parlamentare. În instanță însă, încă din 30 octombrie 2020, Tribunalul București a decis radierea PLUS din Registrul Partidelor Politice, iar faptul că un intervenient a depus apel cu două zile înainte de a se încheia anul, poate amâna acest plan.
Congresul este dorit de Dacian Cioloș pentru luna februarie, însă lucrurile din punct de vedere juridic par să mai treneze. În 30 octombrie, Tribunalul București a luat act de Protocolul de fuziune prin absorbție dintre USR și PLUS, din 15 august 2020, aprobat de Congresul USR și de Convenția Națională a PLUS. Judecătorii au încuviințat, atunci, modificarea statutului USR și au dispus înscrierea modificării statutului și a Protocolului de fuziune prin absorbție în Registrul Partidelor Politice. Tot atunci, instanța a dispus radierea partidului PLUS, condus de Dacian Cioloș. Cum însă hotărârea din octombrie 2020 reprezintă doar fondul procesului, decizia din apel poate amâna finalizarea procesului. Alexandru Emilian Cătălin este un intervenient în această cauză și a formulat apelul în data de 29 decembrie 2020, iar până în prezent, calea de atac nu a fost înregistrată pe rolul instanței superioare, respectiv pe cel al Curții de Apel București.
PLUS a preluat și a doua funcție în stat
În această conjunctură însă, Dacian Cioloș se pregătește intens să preia conducerea USR, după finalizarea fuziunii, împotriva actualului lider USR, Dan Barna. Surse politice arată că Dacian Cioloș se folosește de un curent din USR care îl acuză pe Barna chiar de modul cum a negociat împărțirea funcțiilor în stat cu cei de la PLUS, tabăra respectivă fiind de părere că oamenii lui Cioloș au primit mai mult decât era cazul. Spre exemplu, a doua funcție în stat, cea de președinte al Senatului, a revenit Ancăi Dragu, de la PLUS. Apoi, Vlad Voiculescu, tot de la PLUS, trebuia, inițial, să devină viceprimar general, însă, în cele din urmă, a preluat portofoliul Ministerului Sănătății. Pe acest fond, Cioloș a început o campanie de convingere în rândul USR.
Liderul Uniunii, comparat cu Orban
Mai mult, sursele citate arată că o nemulțumire profundă a contestatarilor lui Barna se leagă de o chestiune comună a acestuia cu liderul PNL, Ludovic Orban. Astfel, dacă Orban a cedat ministere importante pentru USR-PLUS, dar și pentru UDMR, doar ca să obțină funcția de președinte al Camerei Deputaților, același lucru l-ar fi făcut și Dan Barna. Pentru funcția de vicepremier în Guvernul Cîțu, acesta ar fi predat către oamenii lui Dacian Cioloș 17 deputați, 8 senatori, Ministerele Sănătății și Cercetării, precum și multe poziții de secretar de stat. Tocmai această atitudine urmează să fie speculată de Dacian Cioloș, în cadrul campaniei interne pentru preluarea șefiei partidului, pe motiv că Dan Barna cedează mult și ușor, iar el, Cioloș, „negociază numai în câștig”.