x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Consiliul Suspiciunilor şi Arestărilor Temporare

Consiliul Suspiciunilor şi Arestărilor Temporare

de Gabriela Antoniu    |    26 Sep 2007   •   00:00
Consiliul Suspiciunilor şi Arestărilor Temporare

Autoritate investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională, CSAT are in componenţa sa miniştri care se calcă pe picioare la uşa DNA.

Potrivit Legii 415/2002, privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), preşedintele acestui organism este şeful statului, vicepreşedinte - premierul, iar membri - ministrul Apă-rării, ministrul Internelor şi Refor-mei Administrative, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei şi Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională. Lor li se adaugă secretarul CSAT.


O trecere in revistă a deţinăto-rilor acestor funcţii arată că CSAT are o gravă problemă nu numai de imagine, ci mai ales de credibilitate. Deşi există prezumţia de nevinovăţie şi nu există sentinţe definitive, ma-joritatea membrilor CSAT au probleme cu justiţia, doar patru dintre ei fiind in prezent in afara oricăror suspiciuni. Este vorba despre minis-trul Internelor, Cristian David, mi-nistrul Apărării, Teodor Meleşcanu, şeful SMG, Gheorghe Marin, şi consilierul prezidenţial pe securitate naţională, Mihai Stănişoară.


OILE NEGRE. Lista celor cu probleme este deschisă de insuşi şeful CSAT, preşedintele Traian Băsescu, inculpat in dosarul Flota. Acest dosar a avut ca obiect stabilirea modului in care flota romănească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni comise de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, in pe-rioada aprilie 1991-august 2000. Cei 80 de inculpaţi din dosar ar fi păgubit statul romăn cu peste 11.000 de miliarde de lei (echivalentul a 275 de milioane de euro). Preşedintele este urmat de secundul său in CSAT, premierul Tăriceanu.
Şeful Executivului figurează pe lista celor peste 40 de martori in dosarul Petromidia, după ce procurorii au extins cercetarea asupra unui nou tip de infracţiuni legate de legea societăţilor comerciale, prin manipularea pieţei bursiere. Premierul Tăriceanu şi alte persoane importante din mediul de afaceri ar fi avut beneficii de pe urma tranzacţiilor cu acţiuni Rompetrol Rafinare pe piaţa bursieră.


Lista membrilor CSAT cu probleme continuă cu ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, pentru care DNA a cerut Comisiei speciale de la Cotroceni inceperea urmăririi penale. Cercetarea lui Chiuariu reprezintă o extindere a anchetei in dosarul Poşta Romănă, care vizează condiţiile asocierii Poştei cu un grup de dezvoltatori imobiliari privaţi in societatea Imopost Developments SA. Lui i se va adăuga in curănd, conform propriilor declaraţii făcute luni seară la Antena 3, colegul său de guvern şi partid Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. Pe lăngă problemele cu justiţia ale membrilor CSAT, există şi deficienţe de comunicare, de cele mai multe ori rezultat al antipatiilor sau răfuielilor personale. Un exemplu in acest sens este ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, declarat inapt şi respins de preşedintele Băsescu pentru şefia MAE. In ciuda opoziţiei lui Băsescu, Cioroianu a ajuns ministru o dată cu scoaterea PD de la guvernare şi investirea Cabinetului Tăriceanu II in Parlament. De atunci, antipatia reciprocă este făţişă.


Servicii şifonate

Potrivit Legii CSAT, din Consiliu fac parte şi şefii SRI şi SIE. In urma unei audieri in Parlament pe tema interceptărilor ilegale, Claudiu Săftoiu a demisionat de la şefia SIE, conducerea acestui serviciu fiind asigurată de prim-adjunctul Silviu Predoiu. Dacă SIE nu are director, SRI se confruntă in prezent cu acuzaţii de scurgere de informaţii secrete şi poliţie politică venite din partea liberalilor ca urmare a prezentării de către preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP), Mugur Ciuvică, a unor documente interne ale SRI care o vizau pe senatoarea Norica Nicolai şi PNL. In prezent, dezvăluirile lui Mugur Ciuvică fac obiectul unei anchete interne a SRI. Scandalul provocat de Ciuvică a izbucnit la căteva luni după ce preşedintele PSD, Mircea Geoană, a prezentat public două note scrise de prim-adjunctul SRI, Florian Coldea, privind situaţia dosarelor a trei judecători ai Curţii Constituţionale (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu).

Â

×
Subiecte în articol: politic ministrul csat