Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii cu privire la constituționalitatea majorării punctului de pensie cu 40 la sută, pentru data de 13 ianuarie 2021, în contextul în care PNL a atacat legea prin care ordonanțele de urgență privind rectificarea bugetară au fost modificate în Parlament. Indiferent de verdict însă, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul liberal va merge „pe viziunea liberală, nu pe ceea ce va spune CCR în această speță”.
PNL nu va majora pensiile cu 40 la sută, așa cum prevede legislația în vigoare, indiferent de poziția Curții Constituționale, a precizat Florin Cîțu. CCR a decis, ieri, să amâne luarea unei decizii, pentru 13 ianuarie anul viitor, cu privire la excepțiile de neconstituționalitate ridicate de grupul liberal din Camera Deputaților asupra Legii pentru aprobarea OUG 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2020 și asupra Legii pentru aprobarea OUG 136/2020 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020. Rectificarea bugetară operată încalcă prevederile legale, conform cărora punctul de pensie trebuia majorat, începând cu 1 septembrie, cu 40 la sută. Executivul a operat o majorare cu doar 14 procente, ordonanțele fiind modificate, în sensul respectării legislației primare, de către Parlament.
Ministrul Finanțelor: Noi facem doar ce ne-am propus
Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat, înainte ca CCR să anunțe amânarea deciziei, că speră că „cei de la Curtea Constituțională vor judeca în spiritul Constituției, acesta al responsabilității fiscale, al principiului responsabilității fiscale”. „Dacă Curtea decide altceva, vom merge exact pe direcția pe care am spus-o. Nu ne vom abate de la ceea ce am spus. Alte resurse la buget nu sunt. Nu se va merge pe o altă direcție. În plus, am arătat deja viziunea noastră pentru anii următori, cu cât va crește punctul de pensie în 2021, cu cât va crește punctul de pensie în 2022, în 2023, în 2024. Deja am arătat viziunea noastră de liberali și vom merge pe viziunea noastră de liberali, nu pe ce ne spune Curtea în această speță”, a susținut Cîțu. Conform articolului 47 din Constituție, „Cetăţenii au dreptul la pensie (…) și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”, mențiunea fiind cuprinsă în capitolul drepturilor și libertăților fundamentale. De asemenea, potrivit articolului 115, alineat 6, din Legea fundamentală, „ordonanţele de urgenţă nu pot afecta (…) drepturile, libertăţile și îndatoririle prevăzute de Constituţie (…). Totodată, conform articolului 144 din Constituție, „deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii”.
În cazul alocațiilor, Curtea a obligat Guvernul să respecte legea
Reamintim că, în vară, CCR a respins cererea PNL cu privire la neconstituționalitatea legii care impunea obligativitatea dublării alocațiilor pentru copii, însă, prin Ordonanță de Urgență, Executivul condus de Ludovic Orban a dispus, pentru anul acesta, o majorare cu doar 20 la sută a acestor indemnizații. Legea care modifică OUG-ul care taie, practic, dublarea alocațiilor, a ajuns din nou pe masa Parlamentului, fiind trimisă la reexaminare. Senatul nu a putut dezbate actul normativ, întrucât, de mai bine de o lună, nu reușește să facă cvorum. În acest caz, CCR a arătat că Guvernul este obligat să pună în aplicare o lege adoptată de Parlament și promulgată de președinte, iar sursa de finanțare este chiar contul din care se plătesc aceste indemnizații. Curtea a precizat că Guvernul are obligația să alimenteze acest cont, fie din fondul de rezervă, fie prin rectificare bugetară.
