Iliescu: "Băsescu, Un pericol pentru viitorul Romaniei"

EXCLUSIV
Ion Iliescu se dezlănţuie. Fostul şef al statului işi acuză succesorul de aptitudini dictatoriale şi de lipsă de viziune politică.

EXCLUSIV
Ion Iliescu se dezlănţuie. Fostul şef al statului işi acuză succesorul de aptitudini dictatoriale şi de lipsă de viziune politică.

Nu lipsa de vizibilitate şi de claritate a campaniilor electorale in curs ar fi problema esenţială a momentului politic pe care il traversăm. In fond, aceasta este misiunea partidelor politice, după fiecare confruntare electorală: să se pregătească pentru următoarea. De aici poate şi senzaţia că acum nu se intămplă nimic spectaculos. Pentru mine, slăbiciunea esenţială a vieţii noastre politice este, cum vedem, lipsa unor dezbateri aprofundate şi serioase pe marginea subiectelor aflate pe agenda publică. De fapt, caracteristica multora dintre aceste dezbateri este tocmai ignorarea temelor esenţiale care ii interesează pe cetăţeni.

Apropierea alegerilor pentru Parlamentul European este prilejul unor dezbateri serioase despre viitorul nostru european, care să prezinte cetăţenilor strategiile proprii fiecărui partid in ceea ce priveşte integrarea europeană. Predomină, din păcate, o abordare simplistă, demagogică, marcată de promisiuni populiste, din care lipsesc tocmai cetăţenii şi problemele lor reale, ceea ce subliniaţi şi dumneavoastră, ca unul dintre cei mai consecvenţi critici ai demagogiei politice practicate in viaţa noastră publică. In al doilea rănd, analizănd onest spaţiul nostru politic, se poate remarca o diminuare periculoasă a capacităţii organizatorice a partidelor, o lipsă de activism politic, o birocratizare a lor. Nu se pot inlocui activismul politic, spiritul militant şi prezenţa activă in spaţiul public - care nu se poate rezuma doar la apariţiile televizate - cu agenţiile de relaţii publice. Intre conducerile partidelor şi membrii lor se cască o prăpastie tot mai adăncă, accentuată şi de procesul de dezideologizare, de ştergere a diferenţelor specifice intre stănga şi dreapta. Nu suntem departe de situaţia in care "pleacă ai noştri, vin ai noştri". In al treilea rănd, pe acest fond de slăbiciune organizatorică şi de slăbire a ataşamentului cetăţenilor faţă de formaţiunile politice, partidele nu pot gestiona eficient două campanii electorale total diferite ca tematică, miză şi mesaje. Nu ne aflăm in situaţia in care se cuplau alegerile parlamentare cu acelea prezidenţiale. Practic, cele două campanii electorale se confundau. Acum, in chiar sănul partidelor, există inţelegeri şi poziţii diferite faţă de Referendumul convocat de şeful statului, ca şi faţă de utilitatea introducerii votului uninominal...

Legiferarea se transferă-n stradă

Domnule Ciutacu, permiteţi-mi să nu comentez acum asemenea comportamente nedemne şi exprimările iresponsabile ale unor oameni care nu şi-au căştigat, incă, vreo autoritate morală, prin performanţe proprii in spaţiul politic romănesc, pentru a emite sentinţe, care, de altfel, sunt inacceptabile intr-un partid democratic cum este PSD. După alegerile europarlamentare se va impune o analiză serioasă a acestor probleme privind relaţiile interne şi principiile de funcţionare a partidului şi răspunderile fiecăruia. Pe de altă parte, nu putem trece cu vederea un factor agravant al situaţiei politice actuale. Preşedintele Romăniei nu inţelege miza acestor alegeri şi doreşte să le bruieze prin suprapunerea referendumului, nu mai miră pe nimeni. Amatorismul său in materie de politică externă a devenit periculos pentru interesele ţării. Partidele şi opinia publică ar trebui insă să reflecteze cu răspundere la consecinţele acestei manevre a şefului statului, total lipsită de onestitate. "Boicotul" evocat de mine era unul simbolic, un indemn la judecarea raţională a utilităţii unui gest exclusiv electoral şi a consecinţelor. Nu poţi să vii şi să spui senin: "Dacă referendumul nu este validat, voi impune repetarea lui!". Şi ce vom face dacă şi următorul referendum va fi invalidat? Ii aducem pe romăni cu arcanul la urne? Ei nu mai au dreptul la o opinie contrară preşedintelui Romăniei? De fapt, observ că dintr-o problemă tehnică, pănă la urmă, modul de vot devine o problemă de fond a democraţiei, in care preşedintele Romăniei doreşte să anuleze principiul separaţiei puterilor in stat şi să transfere procesul de legiferare in stradă.

Şah la formarea viitorului guvern

Traian Băsescu n-a venit decăt formal ca şef al statului la manifestarea organizată de PSD. El a venit in fapt ca adevăratul şef al PD, spunănd clar şi public celor din PSD care sunt condiţiile lui pentru acceptarea PSD la guvernare. Şi a făcut-o in stilul care l-a consacrat. Nu-mi mai fac demult iluzii in ceea ce-l priveşte. El a adus atingere demnităţii PSD, membrilor şi simpatizanţilor lui. Aşa ceva nu poate fi trecut cu vederea! Nu poţi jigni la infinit oamenii fără ca asta să nu producă reacţii. Acolo nu era nici momentul unei riposte pe măsură, nici cazul. Ne-am fi discreditat şi noi dacă ne-am fi coborăt la nivelul lui. Dar, prin aceasta, şi-a redus grav capacitatea de negociere, inclusiv pentru formarea unui viitor guvern.

Mi se pare o abordare cu totul superficială. Se supralicitează, in mod demagogic, o formulă simplistă: votul uninominal "va reforma" clasa politică! Clasa politică evoluează odată cu societatea şi reflectă atăt procesele pozitive, căt şi cele negative din societate. Transformarea clasei politice, ca şi aceea a societăţii, este rezultatul unei multitudini de factori, care acţionează in viaţa publică, economică, socială, in climatul general din ţară. Toată lumea vorbeşte despre "reforma" clasei politice, fără a defini clar şi fără ambiguităţi ce inseamnă aceasta. Mulţi o văd doar ca pe o schimbare de generaţii, ceea ce oricum se produce in mod inevitabil. Dar cum se reflectă schimbările cerute de "reformă" in mentalităţi, in comportamente, in spirit civic, spirit responsabil şi in competenţe, in concretizarea unor noi proiecte politice care să răspundă schimbărilor din societate şi noului statut internaţional al ţării, ei bine, sunt aspecte esenţiale care rămăn in afara discuţiilor. Or, tocmai acestea sunt problemele de fond care nu se rezolvă doar prin modificarea sistemului electoral. De altfel, din intervenţia domnului Traian Băsescu la postul B1TV s-a putut vedea clar viziunea simplistă, caricaturală a şefului statului despre viaţa politică, care aminteşte de modul de abordare al tuturor dictatorilor din perioada interbelică. Ca şi domnia sa, aceştia doreau să "innoiască societatea", să "reformeze clasa politică putredă", să "formeze omul nou", cu mijloace totalitare. In acest spirit işi imaginează domnul Băsescu "misiunea sa istorică"...

Referendumul bruiază europarlamentarele

Aşa cum am mai spus, votul uninominal are laturile sale pozitive, in ceea ce priveşte consolidarea relaţiilor celor aleşi cu alegătorii, dar are şi efecte discutabile. Printre altele, elimină partidele mici, ceea ce duce la un dezechilibru in reprezentarea tuturor categoriilor de cetăţeni, una dintre condiţiile unei vieţi democratice şi ale autorităţii şi reprezentativităţii Parlamentului, ca instituţie esenţială a unui stat democratic. De aceea, in practica europeană s-au căutat formule de imbinare a principiului votului uninominal cu reprezentarea proporţională - teme care au format obiectul şi discuţiilor dintre partidele parlamentare şi reprezentanţii societăţii civile. In fond, alegeri uninominale s-au practicat la noi, inainte de 1989, ca şi in celelalte ţări in care exista un singur partid. Ele se mai practică in SUA şi Anglia, unde există doar două partide, care se succed la putere. In orice caz, elaborarea legilor electorale este atributul Parlamentului. Un referendum nu poate da răspuns la multitudinea problemelor pe care le ridică elaborarea unui sistem electoral căt mai echilibrat, care să aducă imbunătăţiri reale in acest sens. Mi se pare hazardată identificarea principiilor conţinute in proiectul de lege avansat de PSD cu intenţiile domnului preşedinte Traian Băsescu, care, precum se ştie, şi-a schimbat radical opiniile privind votul uninominal. In plus, suprapunerea referendumului peste alegerile euro-parlamentare, am spus-o mai inainte, riscă să bruieze aceste prime alegeri ale reprezentanţilor noştri in Parlamentul European, care consacră noul nostru statut de membru al Uniunii Europene. Atenţia tuturor ar trebui concentrată asupra acestui eveniment politic major. De aceea mi-am exprimat dezaprobarea faţă de programarea referendumului in aceste condiţii.

Romănii aşteaptă beneficiile integrării

Fără indoială, după eforturile pe care le-am depus cu toţii pentru ca Romănia să poată deveni membră a Uniunii Europene. Nu este simplu insă să convingi electoratul să participe la aceste alegeri, să se susţină motivaţia pentru a participa la vot. Parlamentul European pare ceva indepărtat de problemele şi preocupările oamenilor. De aceea, este rolul nu doar al candidaţilor, ci, mai ales, al partidelor să explice oportunităţile noi care ni se oferă, in condiţiile in care am devenit partea a acestei comunităţi pe care o reprezintă Uniunea Europeană. Nu Referendumul domnului Băsescu este calea determinării oamenilor să voteze pentru Parlamentul European, ci convingerea că avem nevoie să fim bine reprezentaţi, pentru că deciziile Parlamentului European ne afectează direct, legislaţia europeană devenind obligatorie şi pentru noi. In fond, ce aşteaptă romănii, după ce am devenit membri ai UE? Să simtă beneficiile acestei noi realităţi in viaţa lor de zi cu zi, aici, in ţară. Asta inseamnă un stat care să-i trateze ca pe partenerii lui, nu ca pe supuşii lui, o administraţie eficientă şi mai puţin coruptă, servicii publice demne de acest nume, autostrăzi, şosele, căi ferate, un mediu natural mai curat, o viaţă mai bună.

De ce este important pentru PSD să se mobilizeze şi să trimită căt mai mulţi parlamentari la Bruxelles? Bunăstarea occidentului european are la originea sa, alături de muncă, un model social bazat pe solidaritate socială şi pe politici redistributive. Acest model social este pus acum la indoială de ascensiunea unei drepte populiste, care in economie accentuează inechităţile şi polarizarea socială şi privilegiază capitalul in detrimentul muncii. Pentru a păstra acest model social, care aduce beneficii unei societăţi cum este cea romănească, in care sărăcia este incă o dominantă, in Parlamentul European trebuie să existe un puternic grup socialist. Din motive pe care nu le discut acum, stănga cunoaşte un reflux in Europa. De aceea este important ca PSD să contribuie cu căt mai mulţi deputaţi la grupul parlamentar al Partidului Socialist European. Acest lucru trebuie să-l inţeleagă alegătorii, cărora mă adresez, indemnăndu-i să voteze reprezentanţii PSD in Parlamentul European. Din grupul partidelor europene de dreapta fac parte atăt PD, căt şi UDMR şi PNŢCD. Dezechilibrarea scenei politice europene este la fel de periculoasă ca şi dezechilibrarea scenei politice interne. Deci, cei care votează cu PD trebuie să ştie că votează cu dreapta politică, cu PNŢCD şi cu UDMR.

Referendumul convocat de preşedintele Traian Băsescu este de natură să deturneze atenţia electoratului de la momentul esenţial al alegerilor europarlamentare şi probabil că nu va avea efectul scontat, de a aduce mai multă lume la vot. Sigur că unii dintre romăni vor da glas frustrărilor lor şi vor dori să-i pedepsească pe politicieni, votănd la Referendum. Dar nu putem transfera acest mod resentimentar de vot asupra alegerilor europene, care se referă la un demers, in primul rănd constructiv.

Da! Fără ezitări, in ambele cazuri!