Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că procurorul general al României este șef doar parțial în ceea ce privește prerogativele de infirmare a clasării unor dosare sau, dimpotrivă, de redeschidere a urmăririi penale. Chiar Gabriela Scutea a solicitat instanței supreme să decidă în acest sens, după ce a constatat o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată. Astfel, în cazul unor soluții pronunțate de procurori ai DNA sau DIICOT, șeful Ministerului Public nu are prerogative în acest sens, însă nu același lucru se întâmplă atunci când este vorba, spre exemplu, de cauze aflate pe rolul SIIJ.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii formulat de procurorul general Gabriela Scutea, prin care aceasta din urmă a solicitat dezlegarea de responsabilitatea de a fi considerat procuror ierarhic superior în cazul infirmării unor soluții dispuse de către un procuror de la parchetele din subordinea Parchetului General sau care activează în structurile specializate ale Ministerului Public. În mod concret, este vorba despre cele două direcții specializate – DNA și DIICOT.
Potrivit deciziei ÎCCJ, care este definitivă și obligatorie, “procurorul general nu are în toate situațiile calitatea explicit prevăzută la articolul 335 alineat 1 Cod Procedură Penală, în care se face referire la procurorul ierarhic superior celui care a dispus măsura”. Este vorba despre procedurile referitoare la reluarea sau la redeschiderea urmăririi penale, în sensul în care dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeiază clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.
Instanțele au o practică neunitară
Citește pe Antena3.ro
Chestiunea invocată de Gabriela Scutea în cererea formulată se referă la existența unei practici diferite și la puncte de vedere diametral opuse la nivelul instanțelor de judecată. Au fost date ca exemplu mai multe ordonanțe de redeschidere a urmăririi penale în care soluțiile de clasare au fost infirmate prin ordonanțe ale procurorului general. Iar unele instanțe au considerat că numai procurorul ierarhic superior poate dispune redeschiderea urmăririi penale și să solicite judecătorului de cameră preliminară confirmarea acestei măsuri.
În paralel, însă, alte instanțe, în alte dosare, au confirmat redeschiderea urmăririi penale dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reținând prerogativa acestuia din urmă de a solicita el însuși sau de a redeschide urmărirea penală.
În cazul SIIJ, este exact invers
Reamintim faptul că, în urmă cu doi ani, când Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a intrat sub lupa sistemului, după declanșarea anchetei în cazul Laurei Codruța Kovesi, o problemă ridicată atunci a fost aceea dacă șeful SIIJ poate confirma sau infirma el actele procurorilor din subordine sau, dimpotrivă, dacă aceasta este prerogative șefului PÎCCJ, în subordonarea căruia funcționează SIIJ.
Ulterior, a existat chiar și o decizie a Curții Constituționale, prin care s-a decis că textul din Legea de Funcționare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care dădea posibilitatea structurii de a exercita și retrage căile de atac în cauzele de competența SIIJ este neconstituțional. De asemenea, CCR a declarat neconstituțională și prevederea conform căreia, în cazurile Secției, procurorul șef al SIIJ este procuror ierarhic superior.
