Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi începe, oficial, campania electorală pentru alegerea noului președinte al României pentru următorii cinci ani. Iar războiul politic, declanșat încă din timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din luna mai a acestui an, cunoaște evoluții spectaculoase. Cu ruperea unei coaliții de guvernare, foști aliați deveniți inamici electorali, bătălia care urmează a se da, în următoarea lună și jumătate, se anunță a fi una pe viață și pe moarte. Analizând ultimele scrutinuri prezidențiale, putem observa că, de fiecare dată, începând cu anul 2004, casele de sondare a opiniei publice au ierarhizat clasamentul candidaților în mod greșit. Concret, întâmplarea a făcut ca, la ultimele trei scrutinuri prezidențiale, candidatul plasat pe poziția a doua în aceste cercetări sociologice a devenit, în cele din urmă, câștigătorul alegerilor.
Alegerile din anul 2019, pentru Palatul Cotroceni, se arată a fi unele atipice. Deoarece, dacă la alegerile precedente lucrurile erau clare din punct de vedere al poziționării candidaților, al alianțelor politice și electorale, de data aceasta, actorii politici implicați în cursă și “armatele” din spatele lor sunt aproape siguri cu privire la câștigătorul acestor alegeri.
Toate sondajele de opinie realizate, în ultimele luni, de casele de sondare, la cererea unor formațiuni politice sau a unor organizații media, îl plasează pe primul loc, la mare distanță față de contracandidații săi, pe președintele în funcție al României, Klaus Werner Iohannis, sprijinit de Partidul Național Liberal. Și, pentru prima dată, locul doi este disputat, în aceste sondaje, de trei candidați. Unele sondaje o plasează pe Viorica Dăncilă pe poziția a doua, altele, pe Mircea Diaconu, în timp ce alte cercetări sociologice înclină balanța în favoarea candidatului de tip nou, reprezentantul USR, Dan Barna.
Iohannis domină toate clasamentele
Klaus Iohannis domină toate clasamentele, indiferent de organizația care a realizat cercetarea sociologică. Astfel, conform Sociopol, președintele în funcție este cotat cu 43 la sută din intenția de vot a populației eșantionate, în timp ce premierul în funcție al României și președinte al Partidului Social Democrat ar primi 21 la sută din sufragiile electoratului. De asemenea, candidatul Uniunii Salvați Româna, Dan Barna, are o cotă de 15 la sută, în timp ce candidatul independent Mircea Diaconu, susținut de alianța electorală ALDE – Pro România, este preferat, în intenția de vot, de 11 la sută din cei chestionați.
Citește pe Antena3.ro
Un alt sondaj, realizat de IMAS, ridică șansele lui Klaus Iohannis la 45% din voturi. Spectaculos, conform acestei cercetări, liderul PSD, Viorica Dăncilă, ar urma, conform acestui sondaj, să primească doar 19,4 la sută din voturi, iar Mircea Diaconu ar urma să fie votat de 16,6 la sută din cei intervievați. Dan Barna ar ocupa doar locul al patrulea, cu 14,2 la sută intenție de vot.
Alte sondaje și cercetări sociologice îl plasează pe Mircea Diaconu chiar înaintea Vioricăi Dăncilă. Însă, chiar și conform sondajelor interne le USR, date publicității, Klaus Iohannis s-ar poziționa tot pe primul loc, cu 40,5 la sută din intenția de vot. Urmat, la mare distanță, cu 21,4 la sută, de președintele PSD, Viorica Dăncilă. Dan Barna, chiar și în acest sondaj al USR, este creditat pe poziția a treia, cu 19,7 la sută din voturi, în timp ce candidatul independent Mircea Diaconu ar obține doar 7,6 la sută din sufragii.
Relevanța acestor sondaje este relativă. Analizând rezultatele cercetărilor sociologice efectuate la ultimele trei scrutinuri electorale și comparându-le cu ce s-a întâmplat, în cele din urmă, efectiv la urne, se poate observa că aceste cercetări nu sunt deloc infailibile, ba, am putea spune, chiar dimpotrivă.
2004. Năstase, dat favorit, învins de Băsescu în turul doi
La alegerile prezidențiale din anul 2004, Adrian Năstase era cotat de toate csele de sondare a opiniei publice cu cel mai bun scor, fiind considerat aproape imposibil ca fostul președinte al PSD să nu ajungă la Palatul Cotroceni. După intrarea în cursă a lui Traian Băsescu, odată cu retragerea lui Theodor Stolojan, trendul a rămas același. Iar în urma primului tur de scrutin, acest fapt părea să confirme analizele sociologice. Adrian Năstase a obținut 40,97 la sută din voturi, iar Traian Băsescu doar 33,22 la sută. Surpriza a venit în turul al doilea, când, practic, situația s-a inversat, Traian Băsescu obținând 51,23 la sută din voturi, în timp ce Adrian Năstase a fost votat de doar 48,97 la sută dintre români.
2009. Mircea Geoană, o noapte președinte
La alegerile prezidențiale care au avut loc în toamna anului 2009, după cinci ani cu Traian Băsescu, toate casele de sondare a opiniei publice arătau că acesta nu mai are vreo șansă să câștige un al doilea mandat. Cu toate acestea, scorul era unul destul de strâns între primul și al doilea plasat în preferințele electoratului, liderul și candidatul PSD de la vremea respectivă, Mircea Geoană, fiind creditat în cercetările sociologice cu 32 la sută intenție de vot, în timp ce Băsescu ar fi urmat să fie votat de doar 31 la sută dintre români. La vot, în primul tur, Traian Băsescu a obținut 32,44 la sută din voturi, în timp ce Mircea Geoană a primit doar 31,15 la sută din voturi.
Pentru turul al doilea, Mircea Geoană apărea în cele mai relevante sondaje cu o intenție de vot de 53 la sută, Traian Băsescu fiind creditat cu 47 la sută. În mod inexplicabil, după numărarea buletinelor, Băsescu a câștigat un al doilea mandat, cu 50,33 la sută din voturi, în timp ce Mircea Geoană a obținut 49,66 la sută din sufragii.
2014. Victor Ponta, spulberat de Iohannis cu aproape zece procente
Cea mai spectaculoasă răsturnare de situație și contradicție între rezultatele sondajelor și rezultatele finale au fost, acum cinci ani, la alegerile prezidențiale din anul 2014. Candidatul de atunci al PSD, Victor Ponta, era plasat pe primul loc în intenția de vot, pentru primul tur de scrutin, cu 43 la sută, în timp ce candidatul PNL și PDL, Klaus Werner Iohannis, era creditat cu doar 28 la sută. La vot, Ponta a fost ales de 40,44% dintre românii care s-au prezentat la urne, în timp ce Iohannis a fost votat de 30,37% dintre electori.
Pentru al doilea tur de scrutin, sondajele de opinie îl creditau pe Victor Ponta cu 57 la sută, în timp ce Klaus Iohannis era preferat de 43% dintre cei chestionați. În mod spectaculos, Klaus Iohannis a ajuns președinte al României, fiind votat de 54,43 la sută dintre alegători, în timp ce Victor Ponta a primit doar 45,56 la sută din voturi.
