Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul Guvern, condus, la acea dată, de actualul lider al PNL și președinte al Senatului, Florin Cîțu, adopta, în data de 7 septembrie 2021, Ordonanța de Urgență nr. 96/2021 privind acordarea de sprijin și asistență de către statul român cetățenilor străini și apatrizi aflați în situații deosebite. Actul normativ a fost semnat de Florin Cîțu, în calitate de premier, fiind contrasemnat de ministrul de Interne, Lucian Bode, de fostul ministru al Finanțelor, actual ministru al Fondurilor Europene, Dan Vîlceanu, și de un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv din Ministerul Justiției. Documentul nu conține semnătura cuiva de la Ministerul Apărării Naționale.
Această Ordonanță de Urgență a avut la bază concluziile ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 25 august 2021, în cadrul căreia au fost analizate situația din Afganistan și implicațiile acestei situații pentru interesele României, atât în planul securității, cât și în cel politic sau umanitar.
Hotărârea CSAT cu privire la afganii care au colaborat cu Vestul
Atunci, se vorbea despre repatrierea unui grup de 49 de cetățeni români aflați în Afganistan, care au solicitat sprijin, dar și asistență pentru relocarea unor cetățeni afgani, colaboratori ai autorităților române și ai organizațiilor internaționale.
Această Ordonanță de Urgență reglementează, în fapt, un set de activități întreprinse ca urmare a deciziilor aprobate prin Hotărârea CSAT, în scopul evacuării dintr-o zonă de conflict armat a unor categorii de cetățeni români sau apatrizi. Aceste activități constau în asigurarea protecției, sprijin în vederea staționării temporare pe teritoriul altor state terțe, inclusiv asigurarea resurselor financiare în acest scop, precum și asigurarea utilităților de primă necesitate în perioada staționării temporare pe teritoriul altor state terțe, cum ar fi hrană, îmbrăcăminte, medicamente sau asistență medicală în regim de urgență.
Fondurile, asigurate din bugetul MAE
De asemenea, actul normativ vizează sprijinul și asistența acordate de statul român inclusiv pentru membrii familiilor cetățenilor străini sau apatrizi, cum ar fi soțul sau soția, ascendenții și descendenții de gradul I al acestora.
Iar toate aceste activități se realizează, conform actului normativ în discuție, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv al reprezentanțelor diplomatice și oficiilor consulare ale României din străinătate. Cheltuielile aferente se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe.
Actul normativ vorbea direct despre zonele de război
Expunerea de motive a Ordonanței de Urgență, semnată de Florin Cîțu personal, preciza că România este un stat membru responsabil al Uniunii Europene și al NATO, „a cărui politică externă se axează pe promovarea și protejarea drepturilor omului și a valorilor democratice”.
În acest sens, documentul citat invoca faptul că se urmărește extinderea acordării de sprijin și de asistență unor categorii de cetățeni străini și apatrizi afectați de situații de risc imediat, ipostază în care dreptul la viață este pus în pericol.
Scopul vizat era acela de a „eluda efectele negative ale unei situații de criză, generată de un conflict armat”. Conform aceleiași expuneri de motive, „cetățenii străini și apatrizi vor beneficia de asigurarea serviciilor medicale în caz de urgență, de asigurarea transportului către România, iar o atenție specială urma să se acorde copiilor, persoanelor cu dizabilități, femeilor și persoanelor în vârstă”.
OUG-ul, aprobat prin lege promulgată odată cu invazia Rusiei la nordul României
Ordonanța de Urgență a intrat în vigoare în aceeași zi în care a fost adoptată în Executiv, fiind transmisă și Parlamentului, pentru adoptarea unei legi pentru aprobarea ei. Prima Cameră sesizată, Senatul, s-a mișcat relativ repede, astfel încât, în data de 27 septembrie 2021, Camera Superioară a Legislativului a și aprobat, prin vot, în Plen, proiectul de lege.
La Camera Deputaților însă, lucrurile s-au dovedit a fi cu adevărat greoaie. Transmis Biroului Permanent la 28 septembrie 2021, proiectul a fost înregistrat începând cu 4 octombrie. În România, la acel moment, avea loc jocul politic al moțiunii de cenzură, apoi al desemnărilor de premieri care să pice la vot.
Comisia pentru Apărare și Comisia pentru Politică Externă aveau termen pentru a depune Raportul comun până în data de 26 octombrie 2021. Evident, acest termen a expirat.
Șase tentative de vot, la Camera Deputaților
Legea de adoptare a OUG 96/2021 a intrat la Plenul Camerei Deputaților, pentru vot în vederea adoptării, de nu mai puțin de șase ori. Ea s-a aflat pe ordinea de zi a ședințelor de plen din 9, 16 și 24 noiembrie 2021, din 7 și 15 decembrie 2021, după care a fost repusă pe ordinea de zi, după vacanța parlamentară, la ședința din 2 februarie 2022.
La șase luni după emiterea Ordonanței de Urgență, Camera Deputaților a reușit să voteze această lege, în contextul în care tensiunile dintre Rusia și Ucraina erau din ce în ce mai evidente. Astfel, 257 de deputați au votat „pentru” adoptarea legii de aprobare a Ordonanței, 23 de parlamentari au votat „împotrivă”, iar doi aleși s-au abținut de la vot.
20 de zile mai târziu, chiar când a izbucnit războiul din Ucraina, pe 22 februarie 2022, legea a fost promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, prin Decretul nr. 195/2022, devenind, astfel Legea nr. 29/2022.
