Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La 1 octombrie 2019, a fost depusă în Parlament moţiunea de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” la adresa Guvernului Dăncilă. Documentul este semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. Pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată de Parlament sunt necesare 233 de voturi.
Moţiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii din România pot să retragă mandatul acordat executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare. Există două situaţii în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceştia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie iniţiativă sau în termen de 3 zile de la angajarea răspunderii de către guvern asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 şi 114 din Constituţie).
Iniţierea, prezentarea, dezbaterea şi votul moţiunilor de cenzură
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, potrivit articolului 113 din Constituţie.
Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, moţiunea de cenzură se prezintă birourilor permanente şi se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, în ziua în care aceasta a fost depusă. (art. 93 din Regulamentul Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).
În cel mult 5 zile de la data depunerii, moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două camere. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc în cel mult 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două camere. Data şi locul şedinţei comune în care au loc prezentarea, dezbaterea şi votul se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc, se mai arată în Regulamentul celor două camere.
După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele de şedinţă comună dă cuvântul prim-ministrului sau, după caz, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului, mai arată sursa citată.
Urmează intervenţii ale deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se votează moţiunea de cenzură, prin vot secret cu bile (art. 94, 95 şi 96 din Regulamentul camerelor). Preşedintele şedinţei comune anunţă rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal încheiat în acest scop.
În cazul în care moţiunea de cenzură nu întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată executivului se consideră retrasă, iar Guvernul este demis (art. 113 din Constituţie).
Calendarul formării noului guvern
Odată guvernul demis, Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie.
În termen de zece zile de la desemnare, premierul desemnat trebuie să întocmească lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare şi să le trimită pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).
Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament).
Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.
După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.
După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret cu bile.
Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi Guvernul.
Primul-ministru şi membrii Guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului.
În cazul în care Guvernul nu a fost validat în parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
