Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adoptată cu largul consens al marilor partide şi prezentată drept un instrument ideal pentru reforma clasei politice, noua lege a partidelor şi-a dovedit din plin ineficienţa la alegerile locale din 5 iunie. Majoritatea formaţiunilor nou-înfiinţate riscă să dispară subit la finalul anului dacă nu vor îndeplini criteriile de participare la alegerile parlamentare.
Jurnalul Naţional avertiza încă din 2015 că noile partide s-au născut asfixiate de marii lor competitori. Alegerile din 5 iunie n-au făcut decât să confirme previziunile. În mai anul trecut, marile partide şi-au dat mâna şi au adoptat prin consens aşa-zisa „reformă” electorală menită să liberalizeze accesul la viaţa politică. Totul cu acordul preşedintelui Klaus Iohannis, care a promulgat fără să stea pe gânduri pachetul de legi electorale votat la unison de PNL şi PSD. Dincolo de modul de prezentare, „reforma” clasei politice prevede totuşi condiţii imposibil de atins de către partidele abia înfiinţate. Asta pentru că legislaţia electorală le impune restricţii draconice. Chiar dacă pot fi înfiinţate cu numai trei semnături, noile formaţiuni pot fi, la fel de uşor, radiate dacă nu îndeplinesc exigenţele prevăzute de lege. Astfel, un partid abia apărut este obligat să desemneze candidați, singur sau în alianță, la cel puțin una din două alegeri consecutive, locale sau parlamentare, în cel puţin 75 de circumscripţii electorale (adică localități și județe) în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare. Cum anul acesta are două rânduri de alegeri, multe dintre formaţiunile răsărite ca ciupercile după ploaie ar putea dispărea în neant după parlamentare. Statistica după alegerile locale este una sumbră, iar cei ca visau la reformarea clasei politice prin apariţia unor noi forţe capabile să răstoarne actualul monopol PSD-PNL&Co şi-au văzut visul năruit.
65 din 87 riscă să dispară
În Registrul partidelor politice sunt înscrise 87 de formaţiuni. Dintre acestea, doar 16 au reuşit să îndeplinească criteriile prevăzute de lege în cazul alegerilor locale, adică să desemneze candidaţi în cel puţin 75 de circumscripţii (localităţi şi judeţe). Printre noile formaţiuni care au reuşit să îndeplinească restricţiile se numără Partidul Puterii Umanise (social-liberal), M10, Partidul România Unită şi formaţiunea lui Mircea Geoană, Partidul Social Românesc. Criteriile au fost îndeplinite şi de formaţiuni care se află într-un con de umbră, deşi în trecut au dominat scena politică românească, este cazul Partidului România Mare şi al ţărăniştilor din PNŢCD. Alte 65 de partide, printre care Uniunea Salvaţi Bucureştiul condusă de Nicuşor Dan, nu au reuşit să înscrie candidaţi în 75 de circumscripţii. USB a participat însă doar în Capitală, ca partid local. În aceeaşi situaţie se află formaţiuni ca Partidul Ialomiţenilor, Renaşterea Săcălazului, Partidul pentru Argeş şi Muscel, Uniunea pentru Codlea sau Alianţa pentru Domneşti. În cazul în care astfel de formaţiuni nu vor reuşi să depună o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală (sau candidaţi în cel puţin trei circumscripţii electorale) la alegerile parlamentare, ele ar putea fi radiate, potrivit legii. Nicuşor Dan a înscris însă un nou partid, Uniunea Salvaţi România, şi vizează pragul de 5% pentru intrarea în Parlament.
"În acest moment asistăm la o încercare disperată a vechiului sistem politic de a împiedica apariţia unei noi generaţii de partide. Ceea ce se întâmplă acum este o dovadă de ipocrizie” Mircea Geoană, preşedinte PSRo, în luna februarie
“Să se revizuiască primesc! Dar să nu se schimbe nimica”
Legislaţia electorală ar putea fi modificată în viitoarea sesiune din toamnă sau, cel mai târziu, după alegerile parlamentare, lucru cerut expres de Klaus Iohannis după alegerile din 5 iunie. Deocamdată, aleşii au adoptat tacit două proiecte de lege propun revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, iar Liviu Dragnea şi-ar dori revenirea la sistemul în care alegerea preşedinţilor de Consilii judeţene se face direct de către cetăţeni. Liderul PSD susţine că prin alegerea indirectă a şefilor de CJ, prin votul consilierilor judeţeni, social-democraţii au avut mai mult de pierdut, PSD alegându-se cu 29 de baroni judeţeni în toată ţara. Dacă în privinţa primarilor şi a şefilor de CJ-uri există voinţă politică, deocamdată nu a apărut nicio iniţiativă pentru relaxarea criteriilor impuse de lege noilor partide.
