Misiunea OSCE de supraveghere a alegerilor prezidenţiale din ţara noastră este o misiune restrânsă de monitorizare, după cum a explicat şeful misiunii, expertul rus Vadim Jdanovich.
Numai 11 experţi internaţionali din nouă ţări membre ale organizaţiei vor observa procesul electoral din Bucureşti şi încă 14 observatori "pe termen lung" din 12 state participante au fost desfăşuraţi în şase centre regionale cele mai reprezentative din ţară. Observatorii OSCE provin din 14 ţări membre ale organizaţiei, iar această misiune restrânsă de monitorizare a fost angajată de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) şi cerută de Ministerul de Externe român, la sugestia PD-L şi a premierului Emil Boc.
Misiunea LEOM (Limited Election Observation Mission) nu se va ocupa de detaliile procesului electoral, cum ar fi numărarea voturilor sau centralizarea rezultatelor, ci va analiza în ansamblu cadrul legal al scrutinului prezidenţial, campania electorală, acoperirea alegerilor în mass-media şi felul în care vor fi rezolvate eventualele contestaţii şi reclamaţii, a mai explicat şeful misiunii OSCE. Jdanovich a precizat, de asemenea, că LEOM va publica în prima zi după alegeri (astăzi, luni - n.r.) un raport preliminar, urmând ca raportul final să fie publicat la două luni după încheierea procesului electoral.
REFERENDUM DOMINANT
În ceea ce priveşte referendumul organizat o dată cu primul tur al alegerilor, acesta va fi evaluat doar dacă va avea vreun impact asupra desfăşurării alegerilor prezidenţiale, a mai explicat reprezentantul misiunii. De altfel, un raport intermediar al misiunii din perioada 27 octombrie-10 noiembrie remarcă faptul că actuala campanie prezidenţială este dominată de referendumul care a fost organizat simultan cu alegerile prezidenţiale, privind un viitor parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300,
de la 471 câţi are în prezent.
Din observaţiile LEOM făcute până atunci mai reiese că această campanie electorală este "activă şi, într-o oarecare măsură, bazată pe platforma candidatului", cu confruntări electorale în care adversarii se atacă printr-un "limbaj dur şi materiale de campanie negativă, adesea anonime". De asemenea, după ce unele dintre partide şi-au manifestat suspiciuni legate de faptul că birourile de vot suplimentate în străinătate, mai ales în Italia şi Spania, pentru actualele alegeri ar putea deveni o sursă de fraudare a voturilor, preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere cu şeful misiunii OSCE, în care i-a sugerat să îşi concentreze atenţia şi asupra secţiilor de votare din străinătate.
"Avem o problemă. Dacă am înţeles corect, o parte a partidelor parlamentare pretind că Guvernul extinde numărul secţiilor de votare din afara României. Aceasta este o solicitare mai veche, a fost cerută Guvernului (...), iar acest Guvern a acceptat să mărească numărul secţiilor de votare, iar o parte dintre partide suspectează că aceste secţii vor fi utilizate în vederea fraudării. Poate că vă puteţi concentra atenţia asupra acestui aspect", a declarat şeful de la Cotroceni la începutul întrevederii cu şeful misiunii OSCE.
La rândul său, Jdanovich a precizat că misiunea a luat deja în calcul faptul că alegerile din acest an se vor desfăşura şi în 294 de secţii de votare din afara României, nefăcând însă vreun comentariu.
Diaspora a ţinut ritmul
Alegerile de ieri au adus prezenţe-record de alegători la secţiile deschise pentru românii din străinătate. Cei mai interesaţi de alegeri par să fi fost românii din Spania, unde aproximativ 9.200 de persoane veniseră să voteze până la 15:00, ora locală.
În 2004, doar 3.000 de români din Spania au votat, la primul tur al prezidenţialelor. Prezenţa mare la urne de la aceste alegeri s-a datorat şi faptului că, în urmă cu cinci ani, numărul de secţii de votare organizate în Spania a fost mult mai mic. De data aceasta, românii şi-au putut exprima votul într-una dintre cele 38 de secţii de votare de pe întregul teritoriu spaniol.
În Spania trăiesc legal aproximativ 850.000 de români. Cu opt ore înainte de închiderea urnelor, 6.200 de români care locuiesc în Italia au ales să-şi exprime opţiunea la una dintre cele 55 de secţii de vot organizate în Peninsulă. În 2004 s-au prezentat la vot ca să-şi aleagă preşedintele 3.800 de români din Italia, ţară în care comunitatea de români ajunge la aproape 1 milion de persoane. Până ieri-după amiază se înregistrase şi un incident legat de desfăşurarea votului la una dintre secţiile din Italia.
Reprezentanţii PSD+PC şi PNL în Biroul electoral pentru votul în străinătate au sesizat că la secţia din Bologna s-ar fi prezentat la vot cetăţeni aduşi cu microbuzele, potrivit Mediafax. Până la ora 14:00, ora României, potrivit MAE, în străinătate votaseră aproximativ 27.500 de români. Primii care au votat au fost cei din Noua Zeelandă. Ultimii care votează, raportat la ora României, sunt cei care locuiesc pe coasta de vest a SUA; unde urnele se închid în această dimineaţă, la ora 7:00.
• Carmen Pleşa
Citește pe Antena3.ro