Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiecare român va plăti cel puţin un euro ca să-şi aleagă primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene. Şi asta doar pentru campania electorală. În total, peste 21 de milioane de euro vor fi decontaţi de Guvern după încheierea scrutinului din iunie. Pentru organizarea propriu-zisă a alegerilor, se scot alţi bani de la bugetul de stat, respectiv 8 milioane de euro.
Campaniile electorale, adică tot ce înseamnă promovarea candidaţilor în mass-media şi materialele promoţionale împărţiţe alegătorilor vor fi decontate în premieră anul acesta de stat pentru transparentizarea campaniilor şi evitarea folosirii de bani negri. Astfel, Guvernul va trebui să aloce la rectificarea bugetară din vară aproape 21 de milioane de euro pentru localele din 5 iunie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a făcut o simulare a costurilor campaniei din care reiese că pentru fiecare partid care va reuşi să obţină 3% la locale, suma pe care statul o va plăti va fi de 32.776.800 lei, echivalentul a aproximativ 7.222.741 euro. Surse politice care au lucrat la simulare au declarat pentru Jurnalul Naţional că după toate calculele, cel mult trei partide vor îndeplini toate condiţiile din noua lege pentru a încasa aceşti bani. Mai exact, atingerea pragului electoral şi depunerea de liste complete de candidaţi în toate circumscripţiile electorale. Asta înseamnă că totalul ce urmează a fi suportat de la bugetul de stat va depăşi 21 de milioane de euro. Calculul s-a făcut raportat la un salariu minim pe economie de 1.050 de lei pe lună. Defalcat, în simularea AEP, un partid ar urma să primească 30.571.800 lei cumulat pentru toate organizaţiile judeţene şi alţi 2.505.000 lei pentru contul central, adică al organizaţiei naţionale. Costurile campaniei de anul acesta vor fi cu aproape 50% mai mici decât cele din anii anteriori, susţin iniţiatorii legii.
Bani curaţi pentru campanii
„Dar ceea ce contează de fapt este că totul va fi făcut la vedere, adică totul trebuie să treacă prin evidențe contabile. În felul acesta, chiar și pentru vocile critice care susțin că ar fi un efort prea mare pentru stat să suporte cheltuielile de campanie, le spun că de fapt statul câștigă, pentru că acele sume imense vehiculate în campanie, din moment ce nu erau evidențiate, aveau surse îndoielnice. Or, banii aceștia înseamnă tot pagubă la bugetul de stat. Practic, sunt eliminați banii din zona gri aferenţi unei campanii electorale”, a declarat pentru Jurnalul, deputatul PSD, Mircea Drăghici, iniţiatorul legii. Pe lângă costurile pentru finanţarea campaniilor electorale, cetăţenii vor suporta şi cheltuielile pentru organizarea propriu-zisă a alegerilor. Guvernul a alocat deja aproape 8 milioane de euro pentru localele din 5 iunie. În plus, dacă ţinem cont că în 2016 vom avea şi parlamentare, sumele de la stat aproape se vor dubla. Legea este însă destul de strictă şi pentru partide şi pentru candidaţi. Cine o încalcă pierde banii. Toate cheltuielile trebuie fiscalizate pentru ca sumele să li se returneze. Iar fiecare candidat, în funcţie de postul pe care îl vizează, deputat, senator, primar sau consilier, are un plafon maxim de cheltuieli pe care nu trebuie să-l depăşească în cam-panie. Cei care depăşesc pla-fonul nu-şi vor mai primi banii.
Şi candidații sau partidele cu resurse mai puține pot candida, pot avea șanse egale în campanie și, dacă reu-șesc să treacă pragul și să îndeplinească con-dițiile legii, primesc și subvenția.
Mircea Drăghici,
deputat PSD
Care vor fi costurile electorale pe județe
S-au făcut deja simulări privind costurile pentru stat ale campaniei electorale în câteva dintre judeţele României şi în Municipiul Bucureşti. Cifrele pe care le prezentăm mai jos reprezintă costul total al campaniei electorale în respectivul județ, costul campaniei pentru alegerea Consiliului Judeţean şi cheltuielile pentru alegerea primarului în municipiul reşedinţă de judeţ.
- Alba: 731.850 lei; CJ Alba: 105.000 lei; Alba Iulia: 84.000 lei
- Arad: 711.900 lei; CJ Arad: 105.000 lei; Arad: 84.000 lei
- Argeș: 861.000 lei; CJ Argeș: 105.000 lei; Pitești: 84.000 lei
- Bacău: 808.500 lei; CJ Bacău: 105.000 lei; Bacău: 84.000 lei
- Constanța: 680.400 lei; CJ Constanța: 105.000 lei; Constanța: 84.000 lei
- Cluj: 735.000 lei; CJ Cluj: 105.000 lei; Cluj-Napoca: 84.000 lei
- Dolj: 917.700 lei; CJ Dolj: 105.000 lei; Craiova: 84.000 lei
- Gorj: 662.550 lei; CJ Gorj: 105.000 lei; Târgu Jiu: 84.000 lei
- Olt: 922.950 lei; CJ Olt: 105.000 lei; Slatina: 84.000 lei
- Brașov: 601.650 lei; CJ Bra-șov: 105.000 lei; Brașov: 84.000 lei
- Prahova: 897.750 lei; CJ Prahova: 105.000 lei; Ploiești: 84.000 lei
- Iași: 822.150 lei; CJ Iași: 105.000 lei; Iași: 84.000 lei
- Sibiu: 633.150 lei; CJ Sibiu: 105.000 lei; Sibiu: 84.000 lei
- Ilfov: 390.600 lei; CJ Ilfov: 897.750 lei
- Teleorman: 821.100 lei; CJ Teleorman: 105.000 lei; Ale-xandria: 84.000 lei
- Maramureș: 717.150 lei; CJ Maramureș: 105.000 lei ; Baia Mare: 84.000 lei
- Mureș: 883.050 lei; CJ Mureș: 105.000 lei; Târgu Mureș: 84.000 lei
- Timiş: 849.450 lei; CJ Timiș: 105.000 lei; Timișoara: 84.000 lei
- Suceava: 984.900 lei; CJ Suceava: 105.000 lei; Suceava: 84.000 lei
- București: 1.627.500 lei; Sector 1: 157.500 lei, Sector 2: 157.500 lei, Sector 3: 157.500 lei, Sector 4: 157.500 lei, Sector 5: 157.500 lei, Sector 6: 157.500 lei; București: 682.500 lei
C a să i se ramburseze cheltuielile efectuate în campania electorală, candidatul trebuie să vină cu dosarul de venituri şi cheltuieli, cu toate chitanţele.Va trebui să-şi ţină foarte bine evidenţa cheltuielilor, să aibă toate documentele aferente de la banii pe care i-a depus în contul bancar”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Marian Muhuleţ (foto), director în cadrul AEP. Toţi banii folosiţi în campanie trebuie să treacă printr-un cont, să se vadă exact cine a făcut transferul şi care este suma. Candidaţii pot face împrumuturi la bancă, pe care să le achite ulterior, când statul le rambursează banii.
Citește pe Antena3.ro
