PATRICIU & BUCUR / Poliţia politică, târâtă în instanţă

Judecătorii Curţii de Apel urmează să se pronunţe astăzi în procesul dintre SRI şi Dinu Patriciu, Tribunalul Bucureşti dând câştig de cauză omului de afaceri, care a obţinut în instanţă daune morale de 50.000 de lei de la Serviciul Român de Informaţii pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Un alt denunţător al interceptărilor ilegale, fostul căpitan SRI Constantin Bucur, îşi caută dreptatea de 13 ani, în prezent cazul său aflându-se pe rolul Curţii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Dinu Patriciu şi SC Rompetrol SA au acţionat în judecată SRI în februarie 2007, după apariţia în presă a stenogramelor unor discuţii interceptate ale omului de afaceri cu diverşi parteneri. Patriciu şi Rompetrol au cerut SRI despăgubiri morale în cuantum de câte 1.325.000 lei pentru fiecare, ca recompensare a “oportunităţilor de afaceri pierdute” şi pentru că le-au periclitat “relaţiile cu partenerii de afaceri, mai ales cei din străinătate”. Rompetrol s-a plâns că publicarea într-un cotidian naţional de mare tiraj a stenogramelor discuţiilor lui Dinu Patriciu cu anumiţi parteneri de afaceri a afectat imaginea companiei şi “a creat în rândul partenerilor de afaceri temerea legitimă că orice date cu caracter economic pot ajunge la cunoştinţa unor concurenţi”. Reclamanţii au susţinut în cererea de chemare în judecată că SRI ar fi interceptat convorbirile purtate de Dinu Patriciu de la telefoanele personale şi de serviciu, în perioada 1994-2005, iar în perioada 2003-2005 ar fi fost ascultat întregul sistem de comunicaţii al Rompetrol.

În mai 2007, Tribunalul Bucureşti a stabilit că lui Dinu Patriciu i-a fost încălcat dreptul la viaţă initimă, prevăzut de articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, motiv pentru care a obligat SRI la plata de daune morale de 50.000 de lei. SRI a atacat cu apel, considerând sentinţa Tribunalului Bucureşti “lipsită de temei legal şi cu aplicarea aparentă a legii” deoarece instituţia nu a făcut decât să intercepteze convorbirile omului de afaceri în baza mandatelor emise de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. “Arătăm că instanţa în mod greşit a reţinut existenţa vinovăţiei instituţiei noastre ca urmare a aplicării unei măsuri prevăzute de legea internă”, se precizează în motivarea apelului. Totodată, “nu se poate reţine, în acest sens, faptul că exercitând o obligaţie la care era îndatorat conform legii, în limitele prevăzute de aceasta, Serviciul a săvârşit o faptă culpabilă”, arată actul. De asemenea, SRI reproşează soluţiei că nu i se poate imputa lipsa de corelare a legii interne cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi drept urmare să plătească daune Serviciul Român de Informaţii, care nu are putere legislativă şi care a executat un ordin al puterii judecătoreşti. Reprezentantul SRI mai precizează în documentele depuse la instanţă că Serviciul a informat despre interceptări toate instituţiile, precum şi preşedintele României, prim-ministrul, ministrul Economiei şi Comerţului.

BUCUR ÎŞI CAUTĂ DREPTATEA LA CEDO
Un alt proces ce a trenat în timp şi care are ca punct de plecare tot interceptarea ilegală a telefoanelor este cel al fostului căpitan SRI, Constantin Bucur. În martie 1996, Constantin Bucur, ofiţer activ în cadrul sectorului de supraveghere-înregistrare al Unităţii Militare de Transmisiuni 05026 din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a sesizat pe deputatul Toader Constantinescu, membru al comisiei parlamentare de control asupra SRI, că în unitatea sa erau ascultaţi fără mandat o serie de politicieni şi ziarişti ale căror activităţi nu intrau sub nici o formă sub incidenţa Legii privind siguranţă naţională. Deputatul i-a cerut probe în sensul celor sesizate, respectiv casetele cu înregistrările în cauză, motiv pentru care căpitanul Bucur a scos 10 astfel de casete din unitate şi le-a predat parlamentarului. Înregistrările au fost date publicităţii într-o conferinţă de presă care s-a desfăşurat la sediul PRM la 13 mai 1996. Aceste înregistrări au dezvăluit că persoanele ascultate erau o serie de politicieni, militari şi ziarişti, printre care Nicolae Dide, Dan Voiculescu, Corneliu Vadim Tudor, gen. (r) Dumitru Cristea, Mircea Toma, Sorin Roşca Stănescu, Tana Ardeleanu, Doina Cornea, Simina Mezincescu etc. Ca urmare a acestor dezvăluiri, Bucur a fost dat afară din SRI şi acuzat de culegere de informaţii cu caracter secret şi divulgarea informaţiilor în afara cadrului legal, precum şi furt, respectiv casetele audio pe care i le-a dat deputatului Toader Constantinescu.

CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE
Constantin Bucur a fost trimis în judecată, iar la 20 octombrie 1998, prin sentinţa nr. 177 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a fost condamnat la doi ani de închisoare. Judecătorii care au motivat sentinţa au calificat drept infracţiune fapta lui Bucur de a informa un deputat membru al Comisiei de control asupra SRI despre interceptările ilegale. Tot infracţiune la Legea siguranţei naţionale nr. 51/1991 a fost considerată şi “divulgarea în afara cadrului legal de date şi informaţii privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia unor persoane” cu referire la cele 10 casete date publicităţii de deputat, la conferinţa de presă la care a participat şi ofiţerul. Constantin Bucur a declarat apel, care a fost respins de magistraţii militari prin decizia nr. 54 din 14 iunie 1999 a Curţii Militare de Apel. Recursul care a urmat a fost respins prin decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 2377 din 13 mai 2002. În iunie 2002, Constantin Bucur i-a împuternicit pe avocaţii Monica Macovei (atunci preşedinte al APADOR-CH) şi Dan Mihai să-i susţină plângerea formulată contra României, pentru condamnarea sa la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru că a “cules şi transmis informaţii cu caracter secret” către opinia publică. Procesul intentat României de fostul căpitan SRI nu s-a încheiat încă.