PNL era în USL şi negocia cu PPE

La sfârşitul lunii februarie, discuţiile cu popularii europeni erau în toi
Trecerea PNL de la grupul liberalilor europeni (ALDE) la cel al popularilor europeni (PPE) nu a fost o decizie luată de Crin Antonescu şi apropiaţii săi sub impactul rezultatului la alegerile europarlamentare, ci a fost pregătită încă de la începutul acestui an, iar primele informaţii privind “marea trădare” au apărut chiar a doua zi după ruperea USL. Semn că negocierile începuseră demult, în culise.  “Vineri nu s-a semnat nimic la Bruxelles, deşi o anumită parte a presei a spus acest lucru. Domnul preşedinte Antonescu a fost la Bruxelles, de-a lungul lunilor trecute şi eu şi domnul preşedinte am avut discuţii cu conducerea PPE, sunt discuţii de foarte multă vreme. PNL şi-a pus problema de la începutul anului 2000 să adere la PPE, am accelerat această iniţiativă după 2012, de la începutul anului 2013”, a declarat ieri vicepreşedintele interimar al PNL, Sorin Frunzăverde.

Crin Antonescu a anunţat ieşirea PNL de la guvernare şi din USL la 25 februarie, iar a doua zi apăreau în presa centrală primele informaţii “pe surse” privind începerea negocierilor cu PPE pentru ca europarlamentarii PNL să activeze în acest grup politic după alegerile europarlamentare din 25 mai. Cu o săptămână înainte, soţia lui Crin Antonescu, Adina Vălean, europarlamentar PNL şi vicepreşedinte ALDE, declara într-un interviu acordat Agerpres că ar fi bucuroasă dacă, după 25 mai, va fi susţinut un candidat al PPE la şefia Comisiei Europene, admiţând că e nevoie de politici de dreapta, iar liberalii români sunt mai de dreapta chiar faţă de ALDE, grupul politic de care aparţin. “Pe mine nu ar putea decât să mă bucure susţinerea unui candidat al PPE, pentru că eu cred în continuare că este nevoie de politici de dreapta pentru a creşte competitivitatea economiei europene în ansamblul ei şi pentru a avea o politică rezonabilă în ceea ce priveşte bunul echilibru între instituţii, între companii şi contribuabili şi aşa mai departe. Chestiunea nu cred că are repercusiuni asupra politicii noastre interne pentru că, în fond, în politica europeană nu există o reflexie a USL de acasă, adică nu înseamnă că noi acţionăm aici în mod unitar. De altfel, diferenţele între grupul liberalilor români în Parlamentul European şi al socialiştilor români în PE sunt vizibile, pentru că noi suntem, să zicem, mai la dreapta chiar faţă de grupul nostru politic şi, atunci, sunt foarte multe teme în care nu avem aceeaşi abordare”, declara Adina Vălean pe 17 februarie.

Din “semicercul Puterii”, la periferie
Afirmaţiile Adinei Vălean nu sunt deloc lăudabile, având în vedere că le făcea din poziţia de vicepreşedinte al ALDE, funcţie cu care se laudă pe site-ul personal. Mai mult, această funcţie obţinută ca membru ALDE a propulsat-o  în "semicercul puterii", adică primul rând de locuri din sălile de plen ale Parlamentului European de la Strasbourg şi Bruxelles, care sunt rezervate în mod tradiţional preşedinţilor grupurilor politice din PE. ALDE este reprezentat în primul rând din plenul PE de către preşedintele Guy Verhofstadt şi de către Vălean. Tot din calitatea de membru ALDE, Vălean a ajuns primul europarlamentar român din istorie căruia îi este alocat până la finalul mandatului un loc în "semicercul puterii". De asemenea, ca vicepreşedinte al ALDE, ea a fost, împuternicită să ia parte la conferinţa preşedinţilor grupurilor politice din Parlamentul European (în cazul absenţei preşedintelui Verhofstadt) - locul unde se discută cele mai importante decizii pentru UE. Vălean a fost desemnată şi cel mai puternic europarlamentar deoarece ALDE este cel care înclină balanţa în plenul Parlamentului European, influenţând decisiv rezultatul votului.

Oportunism politic
Cu toate acestea, Vălean susţine că locul PNL nu e în ALDE, “unde, din păcate orientarea partidelor este majoritar centru-stânga”, ci în PPE, loc negociat cu Joseph Daul, liderul PPE, de Sorin Frunzăverde. “Eu duc negocierile cu PPE, cu preşedintele Joseph Daul”, a precizat Sorin Frunzăverde pe 7 martie pentru gândul.info. Anterior, la sfârşitul lunii februarie, conform aceleaşi surse, existaseră deja o serie de contacte între membrii ai conducerii PPE şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, în care s-a discutat despre varianta trecerii liberalilor români la PPE. “După alegerile europarlamentare în Parlamentul European vor exista trei grupuri politice mari: socialiştii, popularii şi euroscepticii. La eurosceptici nu avem ce căuta, cu socialiştii nu putem discuta, iar în aceste condiţii, popularii reprezintă singura variantă, mai ales că cei din grupul ALDE îşi vor diminua ponderea în Parlamentul European după alegerile din mai”, erau calculele liberalilor, conform unor surse din conducerea PNL. Interesant estă că declaraţiile lui Frunzăverde prin care confirma că poartă negocieri cu Joseph Daul erau făcute în timp ce la Dublin, avea loc congresul PPE, unde se pregătea propunerea popularilor europeni pentru Comisia Europeană, iar la reuniune participa şi preşedintele Traian Băsescu, dar numai timpul va demonstra dacă şeful statului a fost implicat sau nu în aceste negocieri.

Antonescu îl contrazice pe Frunzăverde
Oficial, Crin Antonescu a negat că Frunzăverde ar fi primit mandat să negocieze cu PPE, dar a admis că PNL vrea să adere la acest grup încă din 2003, o piedică fiind şi prevederea din Statut ce stabileşte că partidul e membru ALDE şi poate fi eliminată doar de congres. “Nu are niciun mandat să negocieze dl Frunzăverde. Nu cred că a purtat vreo negociere, poate ar fi deschis vreo intenţie. PNL este din 2003 în analiza acestei posibilităţi. Are o dilemă. Din punct de vedere doctrinar, e limpede că e mai aproape de dreapta europeană clasică, dar există motive serioase care ne-au făcut să rămânem în grupul liberal european. Pentru a schimba filiera internaţională e nevoie de un congres, nu se discută de pe o zi pe alta", declara Antonescu în luna martie. Indiferent dacă a fost vorba de negocieri sau de o intenţie, acestea par să fi fost cunoscute doar de un grup restrâns din PNL.
Înainte de alegerile din 25 mai, europarlamentarul liberal Renate Weber considera zvonul aderării PNL la PPE drept “o enormitate”, iar colega sa, Norica Nicolai, s-a abţinut de la votul asupra deciziei de afiliere. "Îi înţeleg declaraţia şi supărarea lui Guy Verhofstadt, cred că este şi justificată în opinia mea, însă v-am subliniat, din păcate într-un partid politic votul contează", a spus Norica Nicolai referindu-se la declaraţia liderului ALDE care a criticat dur afilierea PNL la PPE.