Preşedintele Klaus Iohannis este indignat de acţiunea Avocatului Poporului la Curtea Constituţională cu privire la Legea 90/2001, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi.
"Preşedintele României este indignat de acţiunea din această dimineaţă a Avocatului Poporului, o acţiune cu un unic beneficiar. În acelaşi timp, preşedintele României este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului doreşte să devină util noii majorităţi politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce", a afirmat Dobrovolschi la Palatul Cotroceni.
Ea a precizat că în 2001 România se afla în plin proces de integrare în UE şi NATO, iar la acel moment a fost adoptată legea prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniştri, respectiv prim-miniştri.
"În 16 ani, nimeni, niciodată, nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viaţa politică din România. În 16 ani, Avocatul Poporului, indiferent de numele persoanei care a ocupat această funcţie, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, drept urmare această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată, pentru că până la urmă este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre", a arătat Dobrovolschi.
Purtătorul de cuvânt al şefului statului a făcut referire la câteva texte din Constituţie, respectiv articolul 58, alineatul 1, privind rolul Avocatului Poporului, care prevede că este acela de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.
"Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului, nu ar trebui să se afle printre obiectivele Avocatului Poporului", a subliniat Dobrovolschi.
De asemenea, ea a precizat că articolul 16, alineatul 3 din Legea fundamentală prevede că funcţiile şi demnităţile publice se exercită în condiţiile legii.
"Cu alte cuvinte, nu trebuie să fii un expert în chestiuni de legislaţie ca să înţelegi că Legea fundamentală vorbeşte şi despre alte criterii prin care o persoană poate să ajungă să ocupe o astfel de demnitate, chiar indică şi recomandă legiuitorului să stabilească astfel de criterii", a spus Dobrovolschi.
Dobrovolschi a precizat şi că prin acţiunea Avocatului Poporului "se poate deschide poarta condamnaţilor penali să conducă, să deţină funcţii înalte în stat".
"Preşedintele României trage un semnal de alarmă, pentru că toţi românii trebuie să înţeleagă cât de periculos este un astfel de demers. Practic, prin demersul Avocatului Poporului se poate deschide poarta condamnaţilor penali să ajungă să ne conducă, să ocupe funcţii înalte în stat", a menţionat ea.
Purtătorul de cuvânt al şefului statului a arătat că rolul preşedintelui Iohannis este să atragă atenţia atunci când există semnale negative în spaţiul public.
"Este rolul preşedintelui să vegheze la respectarea Constituţiei şi la modul în care interacţionează instituţiile statului. Sub aspectul respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti se pot ascunde astfel de demersuri, care au în spatele lor un beneficiar unic. Este clar că nu este scopul principal acela de a clarifica un text al Constituţiei, care a fost clar timp de 16 ani, ci cu totul alte interese", a mai spus Dobrovolschi.
Întrebată dacă Avocatul Poporului ar trebui să-şi dea demisia după acest gest, Mădălina Dobrovolschi a răspuns că acesta "trebuie să asculte cu foarte multă atenţie mesajul venit din partea preşedintelui României şi să analizeze toate argumentele pe care le-am adus în spaţiul public din acest punct de vedere".
Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Avocatul Poporului, "prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat". AGERPRES