Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În premieră, în istoria parlamentară postdecembristă, un partid care a obținut 25% din voturile românilor prezenți la urne a emanat un președinte la Camera Deputaților, iar un partid care a obținut 15% din voturile alegătorilor a devenit președinte al Senatului, în urma unor alegeri parlamentare în cadrul cărora cele două formațiuni politice nu au candidat ca alianță sau coaliție. Din 1990 până în prezent, au existat, în trei rânduri din cele nouă scrutinuri generale, doar trei coaliții care au condus cele două camere ale Legislativului, însă numai după ce au câștigat alegerile parlamentare în cadrul cărora au candidat împreună.
Conform listelor electorale permanente, în vigoare la data de 6 decembrie 2020, rezultă că Ludovic Orban a devenit al treilea om în stat, în condițiile în care partidul din care face parte, PNL, a obținut votul a 7,84 din totalul românilor cu drept de vot, în timp ce Anca Paliu Dragu a devenit al doilea om în stat, în condițiile în care partidul pe listele căruia a candidat, USR-PLUS, a obținut 4,94% din totalul românilor înscriși în listele electorale. Iar coaliția, constituită postalegeri, care i-a propulsat pe cei doi în aceste înalte demnități publice, are, cu totul, votul a sub 15 la sută din totalul alegătorilor din România.
Au pierdut, zdrobitor, alegerile parlamentare din data de 6 decembrie, însă și-au adjudecat, la „masa verde”, a doua și a treia funcție în statul român, după președintele României. Este vorba despre Alianța USR-PLUS și despre Partidul Național Liberal, formațiuni clasate pe locurile al doilea și al treilea la scrutinul electoral, fără ca să fi existat o coaliție politică sau electorală parafată anterior alegerilor. Este pentru prima dată în istoria politică de după decembrie 1989 când Parlamentul României este condus de alte partide decât cele care au câștigat alegerile. „Jurnalul” prezintă, schematic, modul în care au decurs lucrurile, de fiecare dată după ce au avut loc alegeri parlamentare, în ultimii 30 de ani.
Senatul, din 1990 până în 2020, condus conform rezultatelor de la urne
În 1990, Frontul Salvării Naționale a câștigat alegerile pentru Senatul României, obținând 9.353.006 voturi, reprezentând un scor de 67,02%, și a ocupat 91 de mandate în Camera Superioară a Parlamentului. Președinte al Senatului a fost ales reprezentantul formațiunii care a câștigat alegerile, în persoana lui Alexandru Bârlădeanu, care a ocupat funcția între 18 iunie 1990 și 16 octombrie 1992. Al doilea scrutin parlamentar, care s-a desfășurat în 1992, a însemnat, pentru Senat, 3.102.201 voturi pentru FDSN, reprezentând 28,29%, formațiunea obținând 49 de mandate în Camera Superioară. Scorul este oarecum asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în 2020, însă, spre deosebire de anul acesta, în urmă cu 28 de ani tot partidul care a câștigat alegerile a emanat și al doilea om în stat, în persoana lui Oliviu Gherman, care a ocupat funcția între 22 octombrie 1992 și 22 noiembrie 1996. Prima rocadă politică la putere s-a produs odată cu alegerile parlamentare din anul 1996, când Convenția Democrată din România (CDR), compusă din mai multe partide, a candidat ca și Coaliție, obținând, pentru Senat, 3.772.086 de voturi, reprezentând un scor de 30,7%, și a ocupat 53 de mandate în Camera Superioară. Aceste alegeri l-au propulsat pe Petre Roman, din partea PD, la șefia Senatului, în perioada 27 noiembrie 1996 – 4 februarie 2000, după care funcția a fost preluată de colegul de alianță din alegerile care avuseseră loc cu patru ani în urmă, Mircea Ionescu Quintus, de la PNL, care a deținut-o din 4 februarie 2000, până în 30 noiembrie 2000. Noile alegeri parlamentare au adus, în decembrie 2000, PSD la câștigarea Senatului, cu 4.040.212 voturi, reprezentând 37,09%, și 65 de mandate. Cutuma a fost respectată și de această dată, președinte al Senatului fiind desemnat Nicolae Văcăroiu, de la partidul care a câștigat alegerile. Văcăroiu a deținut funcția din 15 decembrie 2000. Până în 14 octombrie 2008, fiind înlocuit, din 28 octombrie 2008, până în 19 decembrie 2008, de către Ilie Sârbu, tot de la PSD. În 2004, PSD+PUR a câștigat alegerile pentru senat, cu 3.760.560 de voturi, reprezentând 37,16%. Președinte al Camerei Superioare a fost ales Mircea Geoană, de la PSD, care a ocupat funcția din 19 decembrie 2008, până în 23 noiembrie 2011, ca urmare și a alegerilor parlamentare din 2008, când PSD a câștigat Senatul cu 2.325.968 de voturi, reprezentând 34,16%. Ulterior, în urma fricțiunilor interne din partid, PDL a reușit să-l înlăture pe Geoană de la șefia Senatului, locul său fiind ocupat de Vasile Blaga, care a ocupat funcția din 23 noiembrie 2011 până în 3 iulie 2012. Alegerile parlamentare din 2012 nu l-au prins pe Blaga în funcție, deoarece s-a constituit USL, iar președinte al Senatului a devenit Crin Antonescu, liderul PNL. A doua și cea mai mare coaliție politică, USL, a câștigat alegerile parlamentare din 2012, cu 4.467.525 de voturi pentru Senat, reprezentând 60,1%, și 122 de mandate. Președinte al Senatului a fost ales Crin Antonescu, care a rămas în funcție până în 4 martie 2014, când s-a destrămat USL. Locul său a fost luat de Călin Popescu Tăriceanu. La alegerile parlamentare din 2016, PSD a câștigat Senatul cu 3.221.786 de voturi, reprezentând 45,68 la sută din voturi, iar funcția a revenit liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care a obținut 6,01% din voturi. Alegerea lui Tăriceanu a fost decisă de PSD, iar liderul ALDE a ocupat a doua funcție în stat până în data de 2 septembrie 2019.
Nici deputații nu au îndrăznit, în ultimele trei decenii, să procedeze altfel
La Camera Deputaților, lucrurile au stat la fel, în urma fiecărui scrutin de alegeri. Partidul câștigător a deținut a treia funcție în stat. Astfel, în 1990, FSN a câștigat Camera Deputaților cu 9.089.659 de voturi, reprezentând 66,31 la sută, și a emanate președintele camerei în persoana lui Dan Marțian. Acesta a fost al treilea om în stat în perioada 19 iunie 1990 – 16 octombrie 1992. În 1992, FDSN a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților cu 3.015.708 voturi, reprezentând 27,72%, iar președinția Camerei a fost preluată de Adrian Năstase, funcție ocupată de acesta în perioada 28 octombrie 1992 – 22 noiembrie 1996. Convenția Democrată a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților din anul 1996 cu 3.692.321 de voturi, reprezentând 30,17%, și a decis ca Ion Diaconescu (liderul PNȚ-CD) să ocupe a treia funcție în stat, în perioada 27 noiembrie 1996 – 30 noiembrie 2000. PDSR (PSD) a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților din anul 2000 cu 3.968.464 voturi, reprezentând 36,61%, iar președinte al acestui for a devenit Valer Dorneanu, care a ocupat funcția în perioada 15 decembrie 2000 – 30 noiembrie 2004. Tot PSD a câștigat alegerile pentru Camera Deputaților și în 2004, cu 3.692.608 voturi, reprezentând 36,64%, iar președinte a fost ales, la această cameră, Adrian Năstase. El și-a îndeplinit mandatul din 19 decembrie 2004, până în 16 martie 2016, după care, în urma înțelegerilor din Parlament, funcția a fost cedată lui Bogdan Olteanu, de la PNL. Alegerile parlamentare din anul 2008 au adus la guvernare primul și al doilea partid politic de la acel moment. PSD și PDL. Cum social-democrații au preluat președinția Senatului, la Camera Deputaților, deși a câștigat alegerile cu 2.279.446 voturi, reprezentând 33,01%, PSD a predat conducerea camerei PDL-ului, pentru Roberta Anastase. Aceasta a fost dată jos, însă, de USL, în 3 iulie 2012, când locul să a fost luat de Valeriu Zgonea de la PSD. În 2012, alegerile pentru Camera Deputaților au fost câștigate de USL, cu 4.344.288 de voturi, reprezentând 58,63%. Președinte al Camerei a rămas Valeriu Zgonea, până în 13 iunie 2016, fiind înlocuit de Florin Iordache, de la PSD, până în 21 decembrie 2016. În 2016, Camera Deputaților a fost câștigată de PSD cu 3.204.864 de voturi, reprezentând 45%. Atunci, președinte al forului a fost ales Liviu Dragnea, de la PSD, care a ocupat funcția până în 29 mai 2019, el pierzându-și calitatea de deputat ca urmare a condamnării la închisoare. În locul lui Dragnea, a fost ales Marcel Ciolacu, tot de la PSD, care a deținut funcția până pe 21 decembrie 2020.
Citește pe Antena3.ro
Ludovic Orban, al treilea om în stat, cu un „palmares” de 7,84% din voturile alegătorilor
Nici la Camera Deputaților cutuma politică și logica electorală a ultimilor 30 de ani nu este respectată. PSD, care a câștigat alegerile și aici, cu 1.705.786 de voturi, reprezentând 28,90 la sută din preferințele electoratului prezent la urne, nu are un reprezentant al său la conducerea Camerei Deputaților. Are, în schimb, această funcție, partidul care a pierdut alegerile, respectiv PNL, care a obținut, în data de 6 decembrie, 1.486.402 voturi, reprezentând 25,18%. După redistribuire, PNL deține, în Camera Deputaților, 93 din cele 329 de mandate, reprezentând 28,18%. Ludovic Orban a fost ales, în miez de noapte, la ora 2.00, exact la patru ani după ce Liviu Dragnea prelua, în condiții politice cutumiare postelectorale, această funcție.
Anca Dragu, șefa Senatului, aleasă pe listele unui partid votat de 4,94% dintre românii cu drept de vot
Ei bine, lucrurile care păreau firești și care s-au petrecut cutumiar, fără excepție, în ultimii 30 de ani, s-au schimbat în 2020. De această dată, nu partidul care a câștigat alegerile conduce Parlamentul, ci partide care au pierdut scrutinul, clasându-se pe al doilea și al treilea loc în preferințele electoratului. Pe data de 6 decembrie, 1.732.289 de români s-au prezentat la urne și au votat Partidul Social Democrat, pentru Senatul României. Este vorba despre 29,32% din totalul alegătorilor care au ales să-și exercite drepturile electorale. Cu toate acestea, în data de 21 decembrie, după constituirea Senatului și validarea noilor aleși, funcția de președinte al Senatului i-a revenit Ancăi Dana Paliu Dragu, de la USR-PLUS, formațiune care a obținut, la scrutinul din 6 decembrie, pentru Camera Superioară a Parlamentului, 936.864 de voturi, reprezentând 15,86 la sută. După redistribuirea voturilor formațiunilor care nu au atins pragul electoral, USR-PLUS a obținut, în Senat, 25 din cele 136 de mandate, reprezentând 18,86%.
Majoritate fragilă în ambele camere pentru Coaliția de „dreapta”
Două concluzii pot fi trase, în urma derulării evenimentelor politice din ultimele două zile, din Parlamentul României. Prima este aceea că, la Senat, Anca Paliu Dragu a fost votată de trei partide (PNL, USR-PLUS și UDMR), care, la alegerile din data de 6 decembrie 2020, au obținut, împreună, 2.796.353 de voturi, reprezentând 14,75% din voturile tuturor persoanelor înscrise în listele electorale permanente. USR-PLUS, formațiunea pe listele căreia a candidat Anca Paliu Dragu, a obținut un scor de 4,94% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. La Camera Deputaților, noul președinte, Ludovic Orban, a fost ales de aceleași trei partide, PNL, USR-PLUS și UDMR, care au obținut, împreună, 2.732.397 voturi, reprezentând 14,41% din voturile alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. PNL, care conduce Camera, a primit, în 6 decembrie, pentru acest for, 7,84% din voturile tuturor alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. A doua concluzie este că această Coaliție de Dreapta are o majoritate, în Senat, de 6 voturi, deținând 75 din cele 136 de mandate. Majoritatea simplă, aici, este de 69 de mandate. La Camera Deputaților, aceeași Coaliție are 169 de mandate, din 329 de deputați, iar majoritatea simplă este de 165 de deputați.
