Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Corupţia continuă să fie o provocare pentru Europa, este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Statele membre au avut numeroase iniţiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale şi ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea şi pedepsirea faptelor de corupţie. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupţiei, publicat de Comisia Europeană, se arată într-un comunicat pe această temă remis Jurnalului Naţional.
În România, atât mica corupţie, cât şi cea la nivel politic rămân o problemă sistemică, notează raportul.
În Eurobarometrul publicat pe subiect se arată că 93% din populaţia României consideră corupţia a fi larg răspândită în ţară (faţă de 76% media UE), cu doar 27% dintre respondenţi considerând că eforturile Guvernului de a o combate sunt eficace şi numai 34% dintre ei apreciind că sunt suficiente condamnări ale faptelor de corupţie care să constituie un factor de descurajare pentru comiterea acestora.
Deşi unele reforme anticorupţie au fost realizate în ultimii ani, rezultatul lor s-a dovedit a fi instabil şi uşor reversibil. Cu toate că unele rezultate pozitive au fost observate în ceea ce priveşte urmărirea în justiţie în cazuri de corupţie la nivel înalt, voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, a declarat luni, cu prilejul prezentării primului raport anticorupţie la nivelul UE, că eforturile pe care România şi Bulgaria le fac pentru a combate corupţia, care sunt evidenţiate în rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), sunt recunoscute şi de acest document al Comisiei.
“România şi Bulgaria fac obiectului raportului MCV, dar acest lucru este puţin diferit de acela, analizează un set diferit de indicatori, chiar dacă există o oarecare suprapunere. Eforturile pe care România şi Bulgaria le fac de a combate corupţia, care sunt evidenţiate în rapoartele MCV pentru ambele ţări, sunt, bineînţeles, recunoscute şi de noi. Aşa cum am spus la început, multe ţări fac eforturi pentru a combate corupţia, dar nu este de ajuns”, a declarat comisarul european, potrivit Agerpres.
Ea a precizat că există exemple de bune practici în România şi Bulgaria care au fost evidenţiate în secţiunile dedicate celor două ţări.
În raport se arată că atât natura, cât şi nivelul corupţiei, precum şi eficienţa măsurilor adoptate pentru combaterea acesteia variază de la un stat membru la altul. Raportul arată, de asemenea, că merită să se acorde o mai mare atenţie fenomenului corupţiei în toate statele membre.
Acest lucru este ilustrat de rezultatele sondajului Eurobarometru, publicat luni, privind atitudinea europenilor faţă de corupţie. Din datele prezentate rezultă că trei sferturi (76%) din europeni cred că fenomenul corupţiei este larg răspândit şi mai mult de jumătate (56%) consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani. Un european din 12 (8%) afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.
Una dintre principalele constatări privind tendinţele în materie de corupţie la nivelul UE se referă la aplicarea politicilor de prevenire, de exemplu norme de etică, măsuri de sensibilizare, facilitarea accesului la informaţii de interes public. Există diferenţe considerabile între statele membre în ceea ce priveşte prevenirea corupţiei. În timp ce în unele state membre eficienţa acţiunilor de prevenire a contribuit la consolidarea reputaţiei acestora de ţări în care fenomenul corupţiei este minor, în alte state membre politicile de prevenire au fost puse în aplicare în mod inegal şi cu rezultate limitate.
De asemenea, documentul notează că, în multe state membre, controalele interne privind procedurile desfăşurate de autorităţile publice, în special de autorităţile locale, sunt ineficiente şi necoordonate.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, se precizează că normele diferă pe teritoriul UE, iar mecanismele pentru verificarea declaraţiilor referitoare la conflictele de interese sunt adeseori insuficiente. Sancţiunile aplicate pentru acte de încălcare a normelor sunt rareori aplicate şi adeseori sunt tolerante.
În materia dreptului penal au fost instituite, în mare măsură, dispoziţii care încadrează corupţia în sfera infracţiunilor şi care respectă normele instituite de Consiliul Europei, de ONU şi de legislaţia UE, dar decizia-cadru 2003/568/JAI a UE privind combaterea corupţiei în sectorul privat a fost transpusă de statele membre în legislaţia naţională în mod inegal.
Eficienţa asigurării aplicării legii şi urmărirea penală în ceea ce priveşte anchetarea cazurilor de corupţie diferă în mod considerabil în interiorul UE. Rezultate deosebite se pot observa în unele state membre. În alte state membre, cazurile în care urmăririle penale au avut succes sunt rare ori au necesitat investigaţii îndelungate.
În majoritatea statelor membre nu există date statistice ample privind infracţiunile de corupţie, ceea ce complică atât comparaţia, cât şi evaluarea. De asemenea, notează documentul, norme procedurale, inclusiv normele privind ridicarea imunităţii politicienilor, obstrucţionează anchetarea cazurilor de corupţie în anumite state membre.
Integritatea în politică rămâne o problemă pentru multe state membre ale UE. De exemplu, adeseori nu există coduri de conduită pentru partidele politice sau pentru adunările alese la nivel central sau local ori sunt ineficiente. Deşi multe state membre au adoptat norme mai stricte privind finanţarea partidelor, există în continuare deficienţe considerabile. În UE se impun arareori sancţiuni cu efect disuasiv împotriva finanţării ilegale a partidelor politice, precizează raportul.
În ceea ce priveşte domeniile de risc, în interiorul statelor membre s-a constatat că, în general, riscurile de corupţie sunt mai mari la nivel regional şi local, unde verificările şi controalele interne tind să fie mai slabe decât la nivel central. Dezvoltarea urbană şi construcţiile, precum şi sănătatea sunt sectoare vulnerabile la corupţie în mai multe state membre.
