x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„România Educată”, tot fără 6% din PIB și tot cu finanțare per capita

0
Autor: Diana Scarlat 09 Iul 2021 - 07:20

Președintele României, Klaus Iohannis, insistă să-și laude programul „România Educată”, spunând că s-au găsit soluții pentru reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional. Deși una dintre soluții este chiar lăudabilă – anume cele trei forme de învățământ preuniversitar superior și posibilitatea de transfer al elevilor de la școala profesională sau liceele tehnologice la licee teoretice – totuși lipsesc pârghiile prin care acest deziderat ar putea fi implementat în mod real. În plus, criticile care i se aduc atât președintelui, cât și programului se referă la lipsa soluțiilor pentru cele mai grave probleme din sistem, în special subfinanțarea, de la care pornește fenomenul abandonului școlar, mai ales în mediul rural.

 

Modul în care este descrisă problema educației chiar de către președintele României, în legătură cu posibilitățile de finanțare pentru unitățile școlare, amintește, mai degrabă, de segregare. Pentru că rata abandonului școlar este mai ridicată exact acolo unde nu vor ajunge banii pentru investiții, iar calculele făcute din birou, pe baza cifrelor și statisticilor, nu reflectă situația din teren, din realitatea pe care nu o cunosc niciodată cei care fac legi, proiecte și strategii pentru România. „Am insistat să fie asigurată finanțarea necesară pentru o parte dintre prioritățile și reformele Proiectului, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer, de exemplu, la reducerea abandonului școlar prin sprijinirea a peste 2.500 de unități de învățământ preuniversitar, dotarea a 10.000 de laboratoare și cabinete școlare, mobilarea a 75.000 de săli de clasă, construirea a 140 de creșe și servicii complementare de educație timpurie, realizarea a 10 centre de învățământ dual, dezvoltarea unei rețele de școli verzi și formarea a 100.000 de cadre didactice pentru predarea on-line. Astfel, Proiectul «România Educată» are un sprijin financiar important, istoric aș spune, în valoare de 3,6 miliarde de euro. Suplimentar, prin alte fonduri europene, vom finanța cu 400 de milioane de euro renovarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, pentru garantarea siguranței și a securității copiilor și dascălilor în școli”, a declarat președintele Klaus Iohannis, miercuri. Dotările care se vor putea finanța astfel rezolvă o mică parte a problemei generale, iar problema legată de segregare provine din faptul că nu toate unitățile de învățământ sunt prinse în acest plan de finanțare.

 

Posibilitatea de transfer se generalizează doar teoretic

 

O altă măsură bună, dar luată doar pe hârtie, este cea a posibilității de transfer al elevilor de la o școală la alta, dacă nu se regăsesc în mediul în care ajung, mai ales în cazul învățământului liceal. „Schimbări față de structura actuală apar la tranzițiile între etapele educaționale. Ne dorim o mai mare flexibilitate și o centrare a educației pe fiecare elev. Asta înseamnă inclusiv valorizarea acelor elemente de profil care individualizează și nu uniformizează. De aceea, deși Evaluarea Națională rămâne principalul instrument de certificare a competențelor la finalizarea gimnaziului și de repartizare în ciclul următor, am propus ca pe întregul parcurs al semestrului al doilea, unitățile de învățământ și elevii care doresc - subliniez, care doresc - indiferent de rută - teoretică, vocațională sau profesională - să poată organiza, respectiv să susțină un examen suplimentar de admitere. Acest lucru se întâmplă deja pe ruta profesională sau vocațională, fiind doar o extindere și către zona teoretică, oferind o autonomie suplimentară școlilor și încredere elevilor, care, în tot acest proces, vor avea o susținere reală prin activități consecvente de orientare și consiliere”, a mai declarat președintele României. În linii mari, măsura este foarte bună, mai ales pentru elevii care abandonează școala după ce își dau seama că nu pot rezista în mediul în care au ajuns, după admiterea la liceu. Dar rezolvarea este doar pur teoretică, pentru că nu se rezolvă problema de fond: degradarea gravă a mediului de educație, nu doar prin lipsa dotărilor și prin subfinanțare, dar și prin faptul că sunt locuri unde școala a devenit mediu infracțional.

 

Povestea de groază a unei eleve care a abandonat școala

 

Anual se raportează peste 2.000 de cazuri grave de acte de violență în școli, iar de peste 10 ani situația pare scăpată de sub control. Nimeni nu a ascultat, până acum, poveștile copiilor care nu s-au mai dus la școală din cauza fricii de mediul infracțional pe care l-au descoperit acolo. „Am avut probleme de sănătate, când am dat examenul de Capacitate. Pur și simplu nu am putut să mă concentrez. Am luat notă foarte mică și am ajuns la o școală profesională din București. Poate dacă mi s-ar fi dat a doua șansă, aș fi dat încă o dată examenele și aș fi intrat la cel mai bun liceu din București, dar n-am mai putut face nimic. M-am dus în primele două săptămâni la școală, dar erau în fiecare zi mașini cu traficanți la poartă, unele fete erau racolate pentru prostituție, se vindeau droguri, iar în clasă se ascultau manele. Profesorii nu spuneau nimic, pentru că le era și lor frică. Era teroare!”, a povestit, pentru Jurnalul, Raluca, o tânără care nu a avut șansa de a scăpa de școala profesională la care ajunsese, cu 15 ani în urmă. Acum este studentă în anul II la o Facultate de Drept și are media peste 9,70 în primul an, dar s-a chinuit aproape 15 ani până a reușit să termine liceul la seral și să dea Bacalaureatul. Mai întâi a abandonat școala, apoi a avut curaj să se înscrie la cursuri serale, a fost de mai multe ori la un pas de a abandona din nou. Sau de sinucidere. Dar este unul dintre puținele cazuri fericite, care au reușit să treacă peste jumătatea de viață distrusă de sistemul de educație.

 

Lipsa pârghiilor reale pentru aplicare

 

„Am propus o nouă structură a învățământului secundar superior, unde vor exista trei tipuri de licee – teoretic, vocațional și profesional – care vor conferi absolvenților, după patru ani de studiu, acces la examenul de Bacalaureat. Poate unul dintre cele mai importante obiective ale Proiectului «România Educată» este acela de a elimina barierele birocratice care limitau posibilitățile tinerilor de dezvoltare și de a întări dreptul fiecărui elev de a reveni în sistemul de educație și de a-și urma ambițiile, atunci când acestea îi pot aduce un viitor mai bun. Așadar, pe scurt, eliminăm birocrația și, dacă un elev este, de exemplu, la un liceu profesional, își dă seama că nu se regăsește acolo și vrea să facă trecerea la unul teoretic sau vocațional, va putea să se transfere, în urma unor testări specifice, la liceul dorit”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. Faptul că acum li se permite tuturor elevilor să dea examene suplimentare, pentru a se transfera de la o astfel de școală la un liceu teoretic este un mare câștig. Poate salva vieți. Problema rămâne însă în legătură cu infrastructura, cu numărul real de elevi pe care îi poate avea un liceu, cu numărul de clase și de profesori.

 

Soluția reală: scapă cine poate

 

Deși ar putea fi soluția ideală pentru a-i ajuta pe unii dintre elevi să scape dintr-un iad precum cel descris de Raluca, totuși rămân în continuare nerezolvate atât problemele infracționalității și ale violenței din școli – despre care se vorbește din ce în ce mai puțin, în ultima perioadă, deși nu s-a schimbat nimic în bine –, dar și problemele legate de infrastructură, în cazul în care un număr mare de elevi ar dori să se transfere la alte licee. Teoretic se poate, dar practic rămâne același număr maxim de locuri în licee, cu aceeași capacitate maximă a claselor și același număr de profesori, în unitățile de învățământ care ar putea să-i primească pe acești elevi. Proiectul „România Educată” nu conține, nici din acest punct de vedere, soluția practică de punere în aplicare a acestei idei foarte bune de salvare a unei părți a populației școlare. Mai mult, din felul în care este formulată soluția salvatoare, inclusiv de către președintele României, în discursul său, se înțelege clar faptul că nu se cunoaște situația reală a instituțiilor de învățământ de pe suprafața României, pentru că ceea ce s-ar putea rezolva totuși în București și în marile orașe, nu are soluție reală în restul țării, unde nu există liceele la care s-ar putea transfera elevii. Probabil rămâne și din acest punct de vedere soluția „scapă cine poate”.

 

Bacalaureatul, pentru toată lumea

 

Un alt punct foarte bun din strategia prezidențială de reducere a abandonului școlar este Bacalaureatul pe care ar trebui să-l ia toți absolvenții de liceu, școală vocațională sau profesională. De fapt, despre această soluție s-a vorbit de foarte multe ori în ultimul deceniu, dar nu s-a reușit implementarea, din cauza disputelor politice. S-a discutat intens despre faptul că foarte mulți români ajung muncitori necalificați, în țară sau în străinătate, iar această lipsă de calificare ne va costa enorm, peste trei-patru generații, când mulți dintre actualii tineri care nu și-au putut lua examenul de Bacalaureat nu vor mai putea munci și vor ajunge în grija societății românești. „Noul Bacalaureat, deschis tuturor și bazat pe competențe, este o altă componentă importantă a «României Educate». Îmi doresc un examen care să poată evalua corect capacitatea absolvenților de a se descurca în societate și în viață, în general. Un absolvent de liceu, indiferent de profil, trebuie să poată înțelege problemele puse de schimbările climatice sau utilitatea vaccinurilor. Asta înseamnă să ne asigurăm că cetățenia activă nu rămâne doar un deziderat declarativ”, a mai spus președintele Klaus Iohannis. Dincolo de faptul că ideea de a avea cât mai mulți absolvenți de liceu, de școală vocațională sau profesională diploma de Bacalaureat, pentru a se putea califica și angaja, nu are legătură cu vaccinarea și schimbările climatice, președintele a uitat să menționeze în câte forme s-a propus până acum Bacalaureatul diferențiat, care ar fi asigurat în ultimii cel puțin zece ani o reducere semnificativă a numărului românilor fără calificare și care nu pot să se angajeze din cauza lipsei acestei diplome. Dacă nu s-ar fi blocat din cauze politice, atât de mulți ani, această soluție ar fi redus semnificativ și analfabetismul funcțional, dar și depopularea României, pentru că cei mai mulți tineri care pleacă să muncească în străinătate, ca necalificați, sunt din rândurile celor care nu au avut șansa să susțină un examen echivalent cu nivelul lor de pregătire.

 

 

 

Marea problemă a finanțării per capita rămâne

 

Finanțarea per capita în învățământ este o problemă despre care sindicatele din Educație vorbesc din 2011. Faptul că banii se dau în funcție de numărul de elevi sau de studenți a creat un cerc vicios, iar astfel se explică și calitatea din ce în ce mai slabă a pregătirii tinerelor generații. „Dacă îi lăsăm repetenți, îi pierdem, dar pierdem și banii. De multe ori ajungem să trecem elevi care nu știu să scrie și să citească, pentru că riscăm să ne pierdem locurile de muncă. Nu sunt pierduți doar ei, prin abandonul școlar – pentru că mulți refuză să mai meargă la școală, dacă rămân repetenți –, dar se pot închide școlile, din lipsă de elevi. Sunt foarte multe probleme legate de această finanțare per capita. Așa se explică și de ce ies atâția analfabeți cu diplome, în fiecare an. Pentru că nici facultățile nu-și permit să-i piardă. A ajuns educația o competiție pentru cât mai mulți elevi și studenți, pe care îi primim în sistem și-i trecem clasa sau le dăm diplome de absolvire ca să nu ne pierdem banii”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor de liceu.

Citeşte mai multe despre:   romania educata

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Un fost oficial al Partidului Comunist spune că China a răspândit în mod deliberat Covid

Un fost oficial al Partidului Comunist spune că China a răspândit în mod deliberat Covid
Wei Jingsheng, fost membru al partidului comunist chinez, a declarat că China a răspândit în mod deliberat Covid la un turneu militar, cu două luni înainte ca restul lumii să afle despre virusul mortal, conform Da...

Dominic Fritz, după impunerea carantinei de noapte în Timișoara: Nu sunt de acord

Dominic Fritz, după impunerea carantinei de noapte în Timișoara: Nu sunt de acord
Primarul Timișoarei Dominic Fritz nu este de acord cu decizia CJSU de a impune carantina de noapte în oraș: „Restricțiile aplicate tuturor timișorenilor, indiferent dacă s-au vaccinat sau nu, sunt...

Unitate ATI mobilă deschisă la ”Marius Nasta”

Unitate ATI mobilă deschisă la ”Marius Nasta”
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a adoptat miercuri o hotărâre care prevede mai multe măsuri ce vor fi aplicate în condițiile în care incidența Covid în Capitală a trecut...

Proiect pentru protecția copiilor. Actul sexual cu un minor sub 14 ani ar putea fi considerat viol

Proiect pentru protecția copiilor. Actul sexual cu un minor sub 14 ani ar putea fi considerat viol
Orice act sexual cu un minor sub 14 ani va fi încadrat la infracțiunea de viol, arată un proiect de lege depus, miercuri, de USR PLUS Inițiativa are drept scop eliminarea situațiilor în care inculpații...

USR PLUS cere comisie de anchetă în cazul ASF

USR PLUS cere comisie de anchetă în cazul ASF
Senatorii USR PLUS cer constituirea unei comisii de anchetă parlamentară pentru modul în care ASF a acționat în cazul companiei City Insurance: „Prioritatea în momentul de față este să împiedicăm ca un nou...

Ciolacu: Anunțul lui Klaus Iohannis, o implicare nepermisă pentru un președinte în viața politică

Ciolacu: Anunțul lui Klaus Iohannis, o implicare nepermisă pentru un președinte în viața politică
Anunțul lui Klaus Iohannis că o să participe la congresul PNL și că-l susține pe Florin Cîțu reprezintă, în opinia liderului PSD, Marcel Ciolacu, „o implicare nepermisă pentru un președinte în viața...

SUA dă cu flit Marii Britanii. Acordul comercial este neimportant pentru Joe Biden

SUA dă cu flit Marii Britanii. Acordul comercial este neimportant pentru Joe Biden
Preşedintele SUA, Joe Biden, amână încheierea unui acord comercial bilateral cu Marea Britanie, în pofida faptului că premierul britanic, Boris Johnson, spera că acesta se va semna rapid după...

Un nou pod de cale ferată între Apahida și Baia Mare. Când va fi terminat

Un nou pod de cale ferată între Apahida și Baia Mare. Când va fi terminat
CFR a început montarea noului pod de cale ferată între Apahida și Baia Mare. Lucrările vor fi efectuate până pe 21 octombrie. Sucursala Regională CF Cluj are în derulare, în perioada 22...

Alin Stoica: Nu poți permite conferințe cu 5.000 de oameni, când limita pentru spectatole e 1.000

Alin Stoica: Nu poți permite conferințe cu 5.000 de oameni, când limita pentru spectatole e 1.000
Fostul prefect al Capitalei, Alin Stoica, spune că nu pot fi permise conferințe în spații închise cu 5.000 de oameni, în condițiile în care limita pentru spectacole în aer liber este de...

3.300 de elevi și preșcolari, confirmați cu Covid

3.300 de elevi și preșcolari, confirmați cu Covid
Peste 3.300 de elevi și preșcolari sunt confirmați cu Covid, a anunțat miercuri Ministerul Educației, iar în 2.700 de clase și grupe cursurile se desfășoară online. Potrivit unui comunicat al Ministerului...

Bilanț vaccinare covid. Câți români se mai imunizează în plin val 4

Bilanț vaccinare covid. Câți români se mai imunizează în plin val 4
Un număr de 16.862 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 13.748 reprezintă prima doză şi 3.114 - doza a doua, potrivit unei...

Criza generată de AUKUS. Joe Biden dă explicații lui Emmanuel Macron

Criza generată de AUKUS. Joe Biden dă explicații lui Emmanuel Macron
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va discuta miercuri, prin telefon, cu omologul său din SUA, Joseph Biden, pe tema crizei apărute ca urmare a parteneriatului de securitate dintre Australia, Marea Britanie...

Nicuşor Dan: Numărul de paturi la ATI va fi suplimentat în Capitală de la 40 la 54 la sfârşitul săptămânii

Nicuşor Dan: Numărul de paturi la ATI va fi suplimentat în Capitală de la 40 la 54 la sfârşitul săptămânii
Numărul de paturi la ATI va fi suplimentat de la 40 la 54 la sfârşitul săptămânii, a declarat primarul general, Nicuşor Dan, miercuri, după şedinţa Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de...

Timişoara intră în carantină de noapte, în week-end. Care sunt restrictiile

Timişoara intră în carantină de noapte, în week-end. Care sunt restrictiile
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Timiş, convocat, miercuri, de subprefectul Ovidiu Drăgănescu, a hotărât instituirea carantinei de noapte în week-end, între orele 20.00 şi 05.00, pentru...

Scandalul vaccinurilor anti COVID-19. Premierul Florin Cîțu vorbește despre ancheta care îl vizează

Scandalul vaccinurilor anti COVID-19. Premierul Florin Cîțu vorbește despre ancheta care îl vizează
Premierul Florin Cîțu spune că ancheta privind achiziția de vaccinuri arată că justiția funcționează, dar îi pare revoltător faptul că numele său este asociat cu ancheta, care, în prezent, este in...
Serviciul de email marketing furnizat de