Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Teodor Meleşcanu: "Iniţierea unor programe majore de înzestrare ar necesita peste 13 miliarde de euro"
Ministrul Apărării consideră însă că România are în continuare nevoie de o gîndire militară proprie. El a mai vorbit despre priorităţile de achiziţii ale ministerului pe care îl conduce şi despre viziunea referitoare la dotarea militarilor români. De asemenea, Teodor Meleşcanu a încercat să facă previziuni privind cariera sa politică, după alegerile de la sfîrşitul acestui an. Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Teodor Meleşcanu:
Ministrul Apărării consideră însă că România are în continuare nevoie de o gîndire militară proprie. El a mai vorbit despre priorităţile de achiziţii ale ministerului pe care îl conduce şi despre viziunea referitoare la dotarea militarilor români. De asemenea, Teodor Meleşcanu a încercat să facă previziuni privind cariera sa politică, după alegerile de la sfîrşitul acestui an. Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de Teodor Meleşcanu:
- Reporter: Domnule ministru, România este stat membru al Alianţei Nord-Atlantice. În plus, un fapt mai puţin subliniat la noi este acela că, în Tratatul de la Lisabona, există, de asemenea, o clauză de apărare. În condiţiile acestea, mai este nevoie de o gîndire strategică, de o gîndire militară românească? Şi nu mă refer la revistă aici...
Primul capitol se referă la întreaga viziune referitoare la modul în care România îşi va asigura apărarea şi securitatea pînă la intrarea în funcţiune a mecanismelor pe care le prevăd cele două organizaţii - Alianţa şi tratatele UE. Este evident că, într-un caz de criză, poţi fi confruntat cu o situaţie în care există un decalaj în timp şi, fiind vorba de structuri internaţionale, e nevoie de un anumit interval pentru a se adopta o decizie, chiar dacă este decizia NATO de sprijin potrivit prevederilor articolului 5. Ea are nevoie de o formalizare şi de o punere în practică.
Cel de-l doilea capitol mare priveşte măsurile concrete de punere în aplicare a obligaţiilor pe care ni le-am asumat la NATO şi a măsurilor pe care dorim să le întreprindem pentru a răspunde noilor sfidări şi ameninţări, de ordin asimetric: terorism, trafic de droguri, trafic de fiinţe umane, trafic de armamente. În mare măsură, sigur, decurg nişte obligaţii, pentru că acest tip de ameninţări se află şi în atenţia NATO.
Aşadar, există încă loc şi este chiar nevoie de o strategie a noastră de securitate care, evident, trebuie să fie bazată şi pe angajamentele pe care ni le-am asumat. Dar, în ceea ce priveşte caracterul specific, naţional, avem partea noastră de responsabilitate.
De exemplu, potrivit angajamentelor asumate la NATO, noi avem sarcina de a asigura poliţia aeriană pentru Alianţă în zona noastră de responsabilitate, respectiv spaţiul aerian al României şi spaţiul nostru aerian din Marea Neagră. Evident, existenţa unei asemenea obligaţii reprezintă deja un punct foarte clar de strategie pentru noi.
- Pentru că aţi vorbit de Strategia de Securitate, ce se întîmplă cu documentele prevăzute de Legea nr. 473 din 2004 privind planificarea apărării, respectiv Strategia de Apărare, Carta Albă a Apărării, care cade în sarcina Guvernului, Strategia Militară?
Din punctul nostru de vedere, avem un material care merge pe diferite variante, care este elaborat şi aprobat la nivelul conducerii ministerului, în principiu, însă potrivit legii noi nu putem să facem acest lucru pînă cînd Parlamentul nu adoptă Strategia Naţională, astfel încît documentul nostru să pornească de la principalele direcţii aprobate de Parlament. Dar, încă o dată, repet, la nivel tehnic noi avem elaborate şi scenariile şi principalele dispoziţii şi prevederile Cartei Albe. Sunt, le-am dezbătut, mergînd, sigur, pe diverse variante, în funcţie de ce se va adopta în Parlament, ca urmare a introducerii Strategiei Naţionale de către Preşedinte.
- În aceste circumstanţe cum se iau deciziile privitoare, să spunem, la achiziţionarea noilor avioane de luptă.... Adică se raportează decizia la acest tip de documente?
În plus, deciziile noastre privind asigurarea cu echipament şi armamente, şi chiar deciziile noastre privind restructurarea Armatei şi modul de pregătire a militarilor, dotarea lor, toate aceste lucruri au în vedere şi obligaţiile asumate faţă de NATO şi faţă de Uniunea Europeană.
Prin urmare, zona cea mai activă şi prioritară pentru noi, cea a respectării obligaţiilor asumate, conţine indicaţii suficient de clare în legătură cu ce avem de făcut. În ceea ce priveşte însă impactul lor direct asupra programului de achiziţii, aici lucrurile sunt mai degrabă la nivelul deciziilor CSAT-ului, la nivelul deciziilor Guvernului, şi la propunerea Ministerului Apărării. Pînă la urmă sunt două elemente: ce nevoi avem şi care este anvelopa financiară pe care o primim, în fiecare an, din partea Guvernului.
Din punctul nostru de vedere, noi ne-am făcut nişte calcule, care sunt, să le spunem relativ maximale în legătură cu ceea ce considerăm necesar. Preocuparea pentru iniţierea unor programe majore de înzestrare ar necesita peste 13 miliarde de euro, deci, de patru ori bugetul pentru Apărare al României în acest moment: avioane multirol, parc de maşini de luptă pentru Forţele Terestre, blindate şi neblindate, nave pentru forţele navale şi aşa mai departe. Cele patru programe strategice adoptate anul trecut urmează să funcţioneze pe baza unei finanţări multi-anuale, ceea ce este un lucru foarte important, întrucît aceste achiziţii nu pot fi susţinute de o politică anuală de alocaţie bugetară, ci pe o politică întinsă pe o perioadă de cinci-opt ani.
Deci, repet, pe lîngă îndeplinirea obligaţiilor faţă de NATO şi UE, drept prioritate naţională ne asumăm creşterea sistemelor de protecţie a militarilor români.
- Vă referiţi în primul rînd la militarii noştri din teatre?
Vreau să spun cu foarte mare satisfacţie că anul acesta vom avea transportoare elveţiene Piranha, care sunt considerate printre cele mai performante la nivel mondial. Primul lot de zece produse a fost deja livrat armatei. Ele se află în probe şi vor fi repartizate în aproximativ o lună de zile la unităţile care vor fi dislocate în teatre în anul următor, astfel încît militarii să se poată instrui. Celelalte 21 vor fi livrate în loturi de cîte 7 bucăţi, în octombrie 2008, octombrie 2009 şi octombrie 2010.
În privinţa maşinilor blindate şi neblindate, au fost achiziţionate 60 de autovehicule de teren. 20 sunt vehicule de teren blindate, tip uşor, marca URO, iar 40 sunt vehicule de teren neblindate, tip uşor, tot marca URO. Pentru acurateţe, au venit 38 de vehicule neblindate, celelalte două împreună cu cele blindate sunt deja pe drum, pe vapor, au plecat din Spania.
Chiar pe parcursul vizitei efectuate în Kosovo, pe 1 mai, am constantat că în acest teatru de operaţii este nevoie de autovehicule de teren şi vom încerca să trimitem cu prioritate aceste maşini în Kosovo pentru că misiunile de patrulare ar trebui să se efectueze cu acest tip de maşini nu pe TAB-uri, pentru a nu induce stări de panică la nivelul populaţiei, care să poată degenera în acţiuni ostile din partea acesteia avînd în vedere climatul tensionat din zonă. În momentul acesta, militarii români folosesc în Kosovo autoturisme ARO, care sunt, în mod evident, depăşite.
Dar nu e vorba numai de atît! Încă un exemplu este programul pe care îl avem de dotare a militarilor cu avioane fără pilot.
- Puteţi oferi date despre numărul aparatelor de acest tip care ar putea fi achiziţionate de România?
- Apropo de avioane. Am văzut în ultima perioadă declaraţii ale unor oameni politici care consideră că, pentru România, nu ar fi necesare 48 de avioane multirol. Pot fi invocate mai multe argumente în acest sens: Polonia este un stat cu un teritoriu mult mai mare, este stat vecin cu Federaţia Rusă, cu Belarus, cu Ucraina. În 1990 avea aproximativ 800 de avioane de luptă, în timp ce România doar jumătate. Are România nevoie de 48 de avioane multirol?
- În cazul Poloniei, alegerea avionului s-a făcut după o formulă de tipul: 45% costurile aparatelor, 40% performanţele aparatelor şi 15 % offset-ul. La noi au fost stabilite criterii de genul acesta?
- Ce rol joacă dimensiunea politică în procesul de achiziţie?
Un al doilea element politic care intră, de asemenea, în calcul este asigurarea unui anumit echilibru, să spunem, în materie de achiziţii, care să nu conducă la situaţii extreme în care toate achiziţiile să fie numai dintr-o anumită ţară sau zonă. Eu personal consider că ar trebui să avem în calcul un element politic care să asigure un anumit echilibru între achiziţiile transatlantice şi între achiziţiile europene. Suntem şi ţară membră a Uniunii Europene, suntem şi ţară membră a NATO, în cadrul căreia Statele Unite joacă rolul cel mai important, aşa cum recunoaştem cu toţii.
În final însă, decizia este adoptată pe baza unor elemente de natură economică: finanţarea de care dispunem şi condiţiile pe care ni le oferă diverşi producători. Este clar că preţul, nu numai cel de achiziţie, ci şi costurile totale pentru o perioada de 20-30 de ani, perioada de exploatare a unui asemenea tip de avion, au un rol foarte important. Cît de mult ne putem permite. Vă vorbeam mai devreme de numere. Jocul este între numere şi preţ.
La toate aceste lucruri se adaugă întotdeauna o preocupare constantă pe care o avem la nivelul Guvernului, o preocupare legată de asigurarea în toate contractele militare a unei componente de offset şi, mai ales, a unei componente care să implice cît mai mult posibil şi industria naţională de apărare în toate aceste contracte.
- Aţi amintit de offset. Care este situaţia fregatelor, din acest punct de vedere? Trebuie încheiate noi contracte de modernizare. În ce constă această modernizare?
Nu vreau să comentez în legătură cu modul în care a fost încheiat şi semnat contractul, pentru că de prea multe ori am auzit în România folosindu-se expresia moştenirea dezastruoasă pe care am primit-o. Nu aceasta e preocuparea mea. Dar trebuie să spun că, în momentul în care s-a încheiat contractul, pentru că v-aţi referit la offset, nu era încă adoptată legea privind obligaţiile de offset la încheierea unor contracte de achiziţii, care a apărut ulterior, şi aceasta a determinat anumite întîrzieri. O întîrziere priveşte realizarea offset-ului pentru achiziţionarea fregatelor. O alta se referă la programul de mentenanţă pe termen lung.
- Să ne aşteptăm în cursul acestui an la încheierea unor contracte noi?
Dorinţa noastră este să găsim o modalitate ca această etapă să fie realizată printr-o procedură competitivă în care să obţinem cea mai bună ofertă, adică cele mai bune condiţii la cele mai bune preţuri, şi un offset generos.
- Cum rămîne cu suplimentarea trupelor din Afganistan? Se mai poartă negocieri cu aliaţii noştri referitoare la concentrarea militarilor români în regiunea Zabul, la Qalat?
În viitor, am făcut deja anumite evaluări, şi avem propuneri în curs de elaborare, pentru o implicare mai mare a României, şi în Afganistan, şi în Irak, pe activităţi multiple care să nu fie strict de natură militară, ci care să se extindă pe ideea consolidării democraţiei şi mai ales pe ideea depăşirii dificultăţilor economice care, în opinia noastră, reprezintă cea mai bună cale de asigurare a stabilităţii. E vorba de echipele de reconstrucţie provincială.
- Să mergem de la teatrul extern, la cel intern. Cum vă vedeţi viitorul, după alegerile parlamentare de la sfîrşitul acestui an?
- Viitorul dumneavoastră şi, eventual, cel al partidului...
Deci viitorul meu şi viitorul Partidului Naţional Liberal vor depinde foarte mult de ce vor decide oamenii, electoratul, la alegerile de la sfîrşitul acestui an, începutul anului viitor, cînd se încheie ciclul electoral. Nu e nici cea mai mică îndoială că, în cazul în care vom avea un rezultat bun, vom avea un cuvînt important de spus. În România este greu de presupus, aşa cum sunt datele pe care le avem la ora actuală, că un singur partid va putea guverna, şi vom avea şi după alegeri, ca şi în majoritatea ţărilor europene dealtfel, ca să nu spun în toate ţările membre ale Uniunii Europene, nu vorbesc de ţările din fosta Uniune Sovietică, o majoritate asigurată de un tip de alianţe, coaliţii care permit o anumită direcţie de acţiune. Dacă vom obţine o pondere care să ne dea nouă garanţia că putem, într-o coaliţie, să determinăm adoptarea unui program de guvernare care să ţină seama şi de valorile, şi de opţiunile noastre...
- Cu alte cuvinte misiunea determină coaliţia şi în politica internă?
În cazul în care electoratul va decide altfel sau dacă vor exista alte coaliţii sau dacă va fi dificil să intrăm într-o echipă de guvernare în care să considerăm că valorile noastre sunt respectate şi opţiunile noastre se bucură de o acceptare suficient de largă, ne rămîne întotdeauna posibilitatea foarte bună de a promova aceste valori, idei şi opţiuni din opoziţie.
În funcţie de decizia electoratului, mă văd în două ipostaze. În prima, ca eventual viitor parlamentar care să promoveze, în continuare, valorile noastre şi în materie de securitate şi de politică externă, cele două domenii pe care le cunosc mai bine, la care se adaugă şi domeniul juridic, nu uitaţi că am fost şi ministru de Justiţie, sigur interimar 45 de zile, dar am fost şi aici. Într-alta aş putea participa într-o echipă guvernamentală, fie de pe poziţia de parlamentar care sprijină Guvernul, fie de pe o poziţie executivă. Mai mică sau mai mare.
Mediafax
Citeşte mai multe despre:
politic, nato, două, romania, apărării, avioane, vedere, nivelul, condiţiile, apărare, evident, teodor melescanu

Ştiri din .ro
PUBLICITATE
Guvernul va modifica Strategia de vaccinare a populației împotriva COVID-19
În ședința de astăzi, Executivul va discuta despre modificarea Strategiei de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2.
În noul proiect este prevăzută extinderea grupelor de populație care vor intra în...
Fără pașapoarte COVID, deocamdată
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, propune o dezbatere publică pe tema oportunităţii introducerii certificatelor de vaccinare pentru călătorii.
El spune că nu este de acord cu aplicarea...
Senatorul republican Mitch McConnell consideră că Trump a provocat violenţele asupra Capitoliului
Preşedintele în funcţie al SUA, Donald Trump, a provocat mulţimea care a atacat Capitoliul pe 6 ianuarie, afirmă senatorul Mitch McConnell, liderului grupului republican din Senatul Statelor Unite.
"Ultima dată...
Accident cumplit cu snowmobil, la Cavnic
Un bărbat de 30 de ani, care a căzut de pe un snowmobil și a fost lovit din spate de un alt snowmobil, a fost preluat cu o saltea vacuumatică și transportat la spital pentru investigații complexe.
„Accident...
Guvernul schimbă Strategia de vaccinare
Executivul se reunește miercuri, pe ordinea de zi fiind și modificarea Strategiei de vaccinare. Astfel, în etapa a doua sunt introduse persoane încadrate într-un grad de handicap, imobilizate, însoțitorii...
„Palatul lui Putin” - anchetă șocantă, publicată de Fondul de luptă împotriva corupţiei
Fondul de luptă anticorupţie (FBK) al opozantului rus Aleksei Navalnîi a publicat astăzi, la două zile după arestarea sa la revenirea din Germania la Moscova, o anchetă care - potrivit FBK - demonstrează...
Statele Unite acuză China de "acte de genocid" asupra etnicilor uiguri
Abuzurile comise de autorităţile chineze asupra etnicilor uiguri din regiunea Xinjiang reprezintă "acte de genocid", a anunţat, marţi, Departamentul de Stat de la Washington, conform unui comunicat postat pe...
Rareș Bogdan nu exclude să candideze pentru președinția PNL
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan nu exclude o candidatură la președinția formațiunii la congresul care va fi organizat în acest an. „Nu exclud, dar în același timp pot să susțin pe oricine...
Prognoza METEO pentru 20, 21, 22 și 23 ianuarie: Cer noros
Vremea se va încãlzi faţã de zilele precedente. Cerul va fi noros în regiunile intracarpatice, unde, mai ales ziua, vor fi precipitaţii slabe. Acestea vor fi sub formã de ninsoare, în...
Eurodeputat român: Rusia se transformă pe zi ce trece într-un gulag și avem obligația să acționăm
Europarlamentarul PMP Eugen Tomac a declarat, astăzi, în plenul Parlamentului European, că „Rusia de astăzi se transformă pe zi ce trece într-un gulag”: „Putin, prin comportamentul său, impunând practici st...
Cîțu: Nu are nicio atribuție Vlad Voiculescu dacă pleacă sau nu dl Gheorghiță
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, nu are nici o atribuție privind înlocuirea lui Valeriu Gheorghiță de la coordonarea CNCAV, spune Florin Cîțu, care precizează că acest comitet este în subordinea...
Peste 34.000 de români, vaccinați în ultimele 24 de ore
Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19 (CNCAV) a anunțat că în ultimele 24 de ore peste 34.000 de români au primit prima doză a vaccinului, iar 670 de persoane au...
Dr. Valeriu Gheorghiță, despre problemele platformei de vaccinare: Este foarte dificil când platforma este în producție să intervii cu multe modificări și vom anunța din timp aceste perioade de mentenanță, care se pot face pe timpul nopții
Coordonatorul campaniei de vaccinare Valeriu Gheorghiță a anunțat că platforma de vaccinare din România va fi îmbunătățită și că ea ar putea fi utilizată în cadrul programului național de vaccinare, și la...
VIDEO. Valeriu Gheorghiță: Pentru etapa a doua avem 299 de centre, totalizând 487 de fluxuri de vaccinare sau puncte de vaccinare
Un număr de 299 de centre de vaccinare, totalizând 487 de puncte de vaccinare, sunt disponibile în etapa a doua a campaniei, a declarat, marți, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu...
CCR a amânat discuțiile pe sesizările AUR privind învestirea Guvernului Cîțu
Curtea Constituțională a României a amânat, marți, pentru 26 ianuarie, discuțiile pe sesizările AUR asupra Hotărârii Parlamentului 31/ 2020 privind învestirea Guvernului Cîțu.
„În şedinţa din data de...