Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O descoperire neașteptată a fost făcută de un grup de cercetători suedezi și germani, care a constatat că inflamația crescută persistă în unele celule-cheie ale sistemului imunitar și la cinci luni după formele ușoare de COVID.
După mai bine de doi ani de pandemie COVID-19, oamenii de știință continuă să adune indicii despre natura infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2 și despre cum ne poate afecta aceasta la distanță de câteva luni după ce afecțiunea inițială a încetat.
Un nou studiu realizat de Institutul Karolinska din Suedia, în colaborare cu Centrul Helmholtz din München și Universitatea Tehnică din München (Germania) încearcă să facă lumină asupra modificărilor imunitare care ar putea apărea în cazurile mai ușoare de COVID-19.
Concret, cercetătorii au recoltat probe de sânge de la 68 de persoane care fuseseră diagnosticate anterior cu forme ușoare de COVID-19 și le-au comparat cu cele ale unor persoane care nu au avut infecție cu SARS-CoV-2. Pentru a urmări evoluția în timp, probele au fost colectate la trei până la cinci luni după infectare și un an mai târziu.
Inflamație crescută la nivelul macrofagelor
Oamenii de știință s-au concentrat în mod special pe macrofagele umane, o categorie a celulelor albe din sânge cu un rol important în cadrul sistemului imunitar, deoarece recunosc invadatorii străini (microbi, celule tumorale și orice alte substanțele și elemente celulare străine ajunse în organism, care pot reprezenta un pericol pentru sănătate) și îi distrug.
Astfel, au descoperit că, până la cinci luni după infecția acută, macrofagele persoanelor cu COVID ușor s-au comportat semnificativ diferit față de celulele imune ale celor care nu au fost niciodată expuși la coronavirus. Mai exact, au eliberat cantități mai mari de molecule despre care se știe că sunt implicate în provocarea inflamației. La 12 luni, niciunul dintre subiecți nu a raportat simptome persistente și nu a mai existat vreo diferență de markeri inflamatori între cei cu infecție anterioară cu COVID-19 și grupul de control.
„Nu este surprinzător să găsim un număr mare de molecule eicosanoide (caracteristice inflamației – n.r.) la persoanele cu COVID-19, deoarece boala provoacă inflamații, dar a fost surprinzător faptul că acestea erau încă produse în cantități mari la câteva luni după infecție”, spune profesorul Craig Wheelock, unul dintre autorii studiului, citat de scitechdaily.com.
Cercetarea a arătat, de asemenea, o concentrație mai mare de leucotriene, un alt tip de molecule pro-inflamatorii cunoscute pentru cauzarea astmului.
Julia Esser-von Bieren, autoare corespondentă a studiului, precizează că este izbitor și faptul că leucotrienele, mediatori-cheie ai astmului, rămân într-o concentrația ridicată în macrofage la persoanele care au avut forme ușoare de COVID.
Cercetătorii vor să continue studiile, implicând pe lângă persoanele cu COVID-19 și pacienți care au avut alte tipuri de boală respiratorie, cum ar fi gripa, pentru a face comparații în ceea ce privește comportamentul celulelor imune.
Autorii studiului, ale cărui rezultate au fost publicate recent în revista de specialitate Mucosal Immunology, consideră că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege „aberațiile imune pe termen lung” la pacienții care s-au recuperat după faza acută a infecției.
Studiul poate fi citit aici: Mild COVID-19 imprints a long-term inflammatory eicosanoid- and chemokine memory in monocyte-derived macrophages | Mucosal Immunology (nature.com)
