Asocierea Covid-19 cu BPOC are efecte devastatoare 

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este în prezent a treia cauză de deces la nivel global, iar pandemia de coronavirus a agravat situația persoanelor cu afecțiuni ale plămânilor, potrivit Societății Române de Pneumologie, care trage un semnal de alarmă cu privire la implicațiile acestei afecțiuni. Asocierea Covid-19 la problemele pulmonare ale celor cu BPOC duce la efecte devastatoare pentru acești pacienți, atrag atenția pneumologii. 

Medicii atrag atenția că mai mult de jumătate dintre oamenii care suferă de BPOC nu știu că sunt bolnavi, pentru că simptomele timpurii pot fi ușor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producție cronică de spută, senzație de sufocare, oboseală). În lipsa unei monitorizări a bolii și a unui tratament specific, afectarea plămânului și, de fapt, a întregului organism se agravează. 

Pandemia de coronavirus a avut numeroase efecte negative asupra pacienților cu afecțiuni ale plămânilor. Singurul aspect pozitiv, spun medicii, este că pandemia a deschis un nou capitol, de telemedicină, și în acest fel o parte dintre pacienți a avut acces la consultații. „Din păcate, la noi în țară – dar și în alte țări europene – acest capitol nu este decontat de casele de asigurări, iar acest lucru este frustrant pentru personalul medical”, arată dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara. 

Pe de altă parte, aceste consultații la distanță sunt incomplete sau chiar inaccesibile multor români care nu știu să folosească platformele de telemedicină. 

„Monitorizarea la distanță a pacienților cu BPOC încă se face greu. Pacienții noștri nu sunt obișnuiți să folosească diferite canale de comunicare, platforme de comunicare, ci apelează la banalul telefon. (...) În viitor ne vom îndrepta către e-medicină, fie că vrem, fie că nu vrem. Este deja un trend pe care trebuie să îl conștientizăm și să ne învățăm pacienții să apeleze cu încredere la acest lucru”, a mai adăugat Oancea. 

Plămânul suportă un asediu și după „vindecarea” de Covid

O altă problemă importantă, în contextul pandemiei de coronavirus, o reprezintă faptul că plămânul este afectat și în partea a doua a bolii, nu doar în faza acută. Practic, o mare parte dintre cei pe care statul îi declară „vindecați” rămân cu sechele pulmonare pe termen lung.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

„Ne focusăm doar pe partea acută a boii. Din nefericire, plămânul este primul organ care suportă un «asediu» și în partea a doua a bolii, adică în momentul de cronicizare. Complicațiile pe care le înregistrăm la distanță, și sunt reminiscențe Covid, sunt: fibrozele pulmonare – cu insuficiență respiratorie, cu oxigen pe termen lung și, uneori, cu ventilație – suprainfecții, trombo-embolismul pulmonar și, nu în ultimul rând, o serie de sechele care rămân pe termen lung”, a explicat prof. dr. Florin Mihălțan.  

Oboseala, respirația dificilă, tusea sunt, de asemenea, simptome care persistă la distanță de faza acută. „Lucrurile acestea au și ele o importanță deosebită pentru că pacienții cu Covid se decondiționează muscular și, în mod indirect, se recomandă reabilitare precoce”, a mai spus pneumologul. Acesta a mai adăugat că, dacă pentru prevenirea bolii Covid au apărut vaccinurile, pentru faza acută deja apar medicamente specifice, „pe zona de post-Covid nu sunt medicamente eficiente”.

Fumatul, cel mai mare factor de risc

Ca și în cazul cancerului pulmonar, principalul factor de risc pentru BPOC este fumatul. Mai mult, pneumologii spun că, în ciuda unor așa-numite studii care au făcut vâlvă la începutul pandemiei, deoarece sugerau că fumătorii ar fi mai protejați în fața infectării cu SARS-CoV-2, lucrurile stau exact invers.

„Studiile desfășurate până în prezent la nivel mondial au demonstrat că pacienții fumători cu BPOC, odată infectați cu virusul SARS-CoV-2, au dezvoltat forme mai severe de boală, cu o spitalizare mai lungă și cu un risc de deces mai crescut. Astfel, recomandarea de a renunța la fumat, care nu trebuie niciodată omisă la pacientul cu BPOC, capătă o nouă dimensiune și un plus de greutate în această perioadă”, a declarat dr. Monica Marc, medic primar pneumolog.

TEL VERDE pentru consultații la pneumologie

Deocamdată, atât doctorii, cât și pacienții trebuie să se adapteze din mers, iar SRP a creat o linie telefonică unde oamenii se pot programa la consultații pneumologice.  

„Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienților români punând la dispoziție un site, www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienții pot suna ca să se programeze la consultații la pneumologii români”, a spus prof. dr. Roxana Maria Nemeș, șefa Societății Române de Pneumologie.

Păstrarea plămânilor sănătoși, spun medicii, include evitarea țigărilor, a poluării aerului sau a expunerilor profesionale, menținerea unui stil de viață activ, vaccinarea antipneumococică, antigripală și anti-COVID, respectarea programărilor medicale și administrarea corectă a medicamentelor.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală caracterizată prin limitarea fluxului de aer care nu este complet reversibilă. Limitarea fluxului de aer este de obicei progresivă şi asociată cu un răspuns anormal inflamator al plămânilor la particule nocive sau gaze. Potrivit pneumologilor, un diagnostic de BPOC trebuie luat în considerare la orice persoană cu simptome şi istoric de expunere la factori de risc şi trebuie confirmat prin spirometrie.

300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică, iar un milion dintre ei sunt români. 

„BPOC-ul reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, fiind o patologie complexă pulmonară, dar și cu manifestări la nivelul întregului organism, mai ales în stadiile avansate de boală. Identificarea precoce a acestei boli și instituirea tratamentului încă din fazele incipiente duce la scăderea ritmului de progresie a bolii și creșterea calității vieții pacienților”, subliniază și prof. dr. Doina Todea.

8 pași de urmat pentru sănătatea plămânilor

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), marcată în acest an pe 17 noiembrie, dar și pentru că suntem în „Luna Sănătății Plămânilor”, Societatea Română de Pneumologie a creionat câțiva pași de urmat pentru sănătatea plămânilor: 

1. Nu uita să faci mișcare! O viață activă crește calitatea vieții și scade atât spitalizările, cât și mortalitatea. 

2. Nu uita să iei tratamentul! 

3. Ai grijă la alimentație! Menținerea unei greutăți corporale normale este importantă la pacienții cu BPOC. Suplimentarea nutrițională la pacienții malnutriți poate provoca creșterea în greutate și poate aduce îmbunătățiri. 

4. Nu uita să mergi la control cu regularitate! Păstrează legătura cu medicul curant și mergi periodic la control pentru o evaluare a tratamentului. 

5. Vaccinează-te! Vaccinările pot reduce bolile grave și decesele în BPOC, fie că vorbim despre COVID-19 sau despre alte infecții respiratorii. În plus, s-a demonstrat că vaccinările reduc exacerbările.

6. Reabilitarea pulmonară ajută la îmbunătățirea simptomelor și calității vieții, dar și la menținerea unei implicări fizice și emoționale a pacienților în activitățile de zi cu zi. În zonele în care programele de reabilitare pulmonară nu sunt disponibile, pacienții pot apela la plimbări pe jos sau pe bicicletă staționară.

7. Redu expunerea la substanțe toxice! Fumul de tutun, poluanții aerului din interior și exterior, precum şi substanțele toxice sunt factori de risc pentru BPOC. 

8. Încearcă să reduci riscul de COVID! Pacienții cu BPOC trebuie să fie stricți în adoptarea măsurilor de prevenire a infecției cu COVID-19.