Cum vor aleșii să crească numărul centrelor medicale de permanență din țară

Majoritatea pacienților, la cea mai mică problemă de sănătate, preferă să se adreseze serviciilor de urgență. De cele mai multe ori, însă, unitățile de primiri urgențe sunt foarte aglomerate, iar cei cu urgențe minore așteaptă cu orele să fie consultați sau sunt nevoiți să meargă zeci de kilometri până la cel mai apropiat spital cu UPU sau CPU. 

România are de două decenii o lege privind înființarea centrelor de permanenţă, pentru a degreva activitatea celor din UPU, în care medicii și asistenții medicali oferă servicii în regim de gardă. Un fel de centru primiri urgență local, astfel încât serviciile medicale să fie asigurate și în afara programului de lucru normal de la cabinet, noaptea, în weekend și în zilele de sărbători legale.

Prevederile actuale, „mult prea laxe”

Însă numărul acestor centre de permanență rămâne în continuare foarte mic față de câte ar fi necesare, nu doar în mediul rural, ci și în orașele mici, iar senatorul Adrian Costea consideră că principalul motiv îl reprezintă „prevederile mult prea laxe” ale legislației în vigoare.

Acesta propune, printr-un proiect pus recent pe masa senatorilor, modificarea Legii 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, deoarece „situaţia sistemului sanitar românesc nu a evoluat prea mult din 2004 până în prezent (...) mai ales în ceea priveşte distribuţia echitabilă de servicii medicale pentru populaţia României”.  

„Unul dintre marile minusuri ale României, chiar mai semnificativ decât nivelul veniturilor sau nivelul de trai, este tocmai calitatea sistemului medical, situaţie semnalată unanim de românii care au ales drumul străinătăţii, implicit fiind un impediment pentru repatrierea acestora”, susține parlamentarul în expunerea de motive care însoțește proiectul legislativ. 

Atragerea medicilor, în responsabilitatea autorităților locale

Astfel, o primă măsură este extinderea zonelor în care se organizează centrele de permanență și transferarea responsabilității înființării acestora de la DSP-uri, la autoritățile locale și județene. 

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

În prezent, aceste centre se pot înființa în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural în care direcţiile de sănătate publică consideră că este necesară asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, iar proiectul legislativ introduce, ca și criteriu, gradul scăzut de urbanizare. 

„Centrele de permanenţă se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localităţi din mediul urban sau rural, cu precădere în judeţele în care gradul de urbanizare este sub 50%, acolo unde situaţia o impune, conform rapoartelor direcţiilor de sănătate publică, respectiv direcţiile medicale din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

Autorităţile locale şi judeţene din judeţele cu grad de urbanizare sub 50% îşi asumă responsabilitatea dezvoltării reţelei de unităţi sanitare, respectiv atragerea de personal medical necesar constituirii centrelor de permanenţă”, prevede proiectul de lege. 

Potrivit inițiatorului, acest criteriu este definitoriu pentru a impulsiona înfiinţarea de centre medicale de permanenţă, având în vedere că 23 de judeţe au un grad de urbanizare sub 50%, iar unele - cum ar fi: Giurgiu, Teleorman, Vrancea, Dâmboviţa, Bistriţa-Năsăud, Neamţ sau Tulcea - înregistrează un grad de urbanizare mai mic de 40%. 

„Pe deasupra, în aceste judeţe, distanţele faţă de principalele unităţi spitaliceşti sunt extrem de mari, ceea ce se traduce prin timpi de aşteptare şi intervenţie a echipajelor de urgenţă incompatibili cu eficienţa şi rolul asistenţei medicale”, precizează senatorul AUR. 

Trei medici, în loc de șapte, în zonele rurale izolate

O altă modificare adusă de inițiativa legislativă este reducerea pragurilor privind numărul de posturi necesare funcţionării unui centru de permanenţă, parlamentarul considerând că pragurile recomandate în prezent – adică  minimum 7 posturi de medic şi, după caz, minimum 7 posturi de asistent medical - sunt dificil de îndeplinit în condițiile actualei crize de personal din sistemul medical.

„Centrele de permanenţă funcţionează cu un număr de minimum 5 posturi de medic şi cu minimum 3 posturi de asistent medical. Criteriile de organizare a activităţii centrelor, precum şi alte aspecte privind funcţionarea acestora se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, cu consultarea ministerelor şi a instituțiilor cu reţea sanitară proprie”, stipulează proiectul. 

Prin excepţie, în zonele izolate din mediul rural, care sunt greu accesibile şi fără alte structuri de asistenţă medicală sau în care este înregistrat un deficit de medici de familie, se vor putea înfiinţa şi centre de permanenţă cu minimum 3 posturi de medic, în condiţiile asigurării funcţionării centrului de permanenţă.

În ultimii ani, reprezentanții medicilor de familie au atras atenția de mai multe ori cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, România va avea și mai puțini practicieni în cabinetele de asistență medicală primară, pentru că mulți dintre ei se apropie de vârsta pensionării. Practic, aproximativ jumătate dintre medicii de familie din România vor ieși la pensie în următorii zece ani, iar numărul tinerilor specialiști este tot mai mic, medicina de familie regăsindu-se în topul specializărilor medicale neatractive. 

Conform experților din sănătate, scăderea atractivității într-o specialitate medicală are ca principali factori birocratizarea excesivă, suprasolicitarea și, în special în cazul medicilor de familie, lipsa unei recunoașteri profesionale corecte a aportului la sistemul de sănătate.