Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, din cauza modului de calcul, cu cât prețul medicamentului este mai mic, cu atât taxa e mai mare, avertizează Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Astfel, cele care au prețuri cuprinse între 5 și 50 lei, de exemplu, plătesc o taxă de 28%, cu 8% mai mare decât stipulează legea.
În timp ce alte state din Uniunea Europeană impulsionează prescrierea și eliberarea medicamentelor generice prin diverse mecanisme, în România, exact aceste medicamente ieftine întâmpină cele mai mari bariere.
Cu cât prețul e mai mic, cu atât taxa e mai mare
Taxa clawback, deși plafonată și diferențiată în anul 2020, este în continuare la un nivel foarte ridicat, avertizează Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, astfel că medicamentele cu prețurile cele mai mici ajung să fie penalizate de o taxă clawback mai mare cu 8% decât prevede legea.
„Medicamentele generice cu prețuri între 5 și 50 RON compensate integral plătesc o taxă mult mai mare (28%) decât stipulează legea (20%), acest aspect datorându-se modului de calcul al taxei, și anume la preț de raft care înglobează și adaosurile farmaciilor și distribuitorilor”, explică reprezentanții producătorilor de medicamente generice din România.
România are doar fabrici de generice
Inflația și creșterea costurilor de producție le îngreunează și mai mult situația celor peste 20 de fabrici de medicamente generice.
„Este o industrie strategică. Cred că toată lumea și-a dat seama de importanța acestei industrii în timpul pandemiei, când era nevoie de medicamente, când nu se puteau aduce medicamente din import. Practic, fabricile din România au mers la capacitate maximă ca să asigure necesarul de medicamente pe perioada pandemiei. Noi ne confruntăm în ultima perioadă, în ultimele 6 luni, cu creșteri de prețuri foarte mari. Absolut totul s-a scumpit: materia primă, hârtia pentru ambalaje, foliile de aluminiu, electricitatea, gazul - cu peste 150%. Asta în timp ce prețurile cu care noi punem pe piață medicamentele sunt fixate de către Ministerul Sănătății. Deci, practic, nu avem voie să transferăm creșterea costurilor în prețul medicamentului. Ceea ce face foarte dificilă situația producătorilor de medicamente din România”, a spus Simona Cocoș, președinte APMGR, într-o conferință de presă.
În timp ce toate cheltuielile cu utilitățile și producția cresc, prețul impus de Ministerul Sănătății pentru medicamentele ieftine rămâne la fel. Consecința este că, nefiind sustenabile, medicamentele generice dispar de pe piața din România.
Citește pe Antena3.ro
De ce au dispărut peste 2.500 de medicamente
Concret, situația din țara noastră a determinat dispariția a peste 2.500 de medicamente generice în ultimii ani, numai în primele luni ale acestui an fiind retrase 100 de medicamente generice, conform site-ului ANMDM.
„În ultimii 4-5 ani au dispărut 2.500 de medicamente. De ce? Pentru că avem cel mai mic preț în România, combinat cu această taxă clawback. Gândiți-vă că aveți un business, în care aveți cel mai mic preț din Europa, după care vă plătiți toate taxele, iar la sfârșitul zilei mai aveți o taxă de 28%. Acesta este motivul pentru care, până la sfârșitul anului trecut, au dispărut 2.500 de medicamente din România. Toată această situație nouă - prin creșterea prețului la utilități, gaz/curent, prin creșterea cheltuielilor cu resursa umană, prin creșterea materiilor prime, prin creșterea costurilor logistice - nu face decât să adauge severitate problemei”, a explicat explică Daniel Bran, vicepreședintele APMGR.
În același timp, subliniază acesta, numărul medicamentelor generice lansate în ultimii cinci ani în România este de șase ori mai mic comparativ cu Germania și la jumătate comparativ cu piața din Cehia.
Soluția pentru ca pacienții români să aibă acces în continuare la tratamente ieftine este reducerea acestei taxe clawback cu 6%, spun reprezentanții APMGR, iar aceasta „este o măsură care se poate aplica imediat”.
„Atâta vreme cât prețul nostru rămâne fix - 50 de lei, de exemplu - dacă eu până acum cheltuiam 30-40 de lei ca să produc un medicament, dar acum mă costă 52 de lei, ce fac? Firesc, n-am să mai produc acel medicament. Și atunci ajung într-una dintre cele două situații: ori dispare medicamentul, ori, de fapt, statul și pacientul - ambele părți - vor plăti mai mult pentru o terapie similară, dar mai scumpă”
Daniel Bran, vicepreședinte APMGR
Peste 60% din pacienții români sunt tratați cu medicamentele generice, mult mai accesibile, deoarece intră pe piață cu un preț, în medie, cu 40% mai mic decât prețul medicamentului inovativ. După patru ani de la intrarea genericului pe piață, pacienții au acces la tratamente cu 76% mai ieftine.
780 de milioane de euro economii de cost au fost generate de lansările de medicamente generice din perioada 2015-2021, în contextul expirării patentelor medicamentelor inovative.
Deși România are doar fabrici de medicamente generice, numărul acestor medicamente lansate în ultimii cinci ani în țara noastră este de 6 ori mai mic comparativ cu Germania și de 4 ori mai mic decât în Polonia.
Măsuri pentru un sistem de sănătate sustenabil
În viziunea APMGR, un sistem de sănătate sustenabil înseamnă:
1. Managementul bugetului pentru compensarea medicamentelor;
2. Scăderea taxei clawback cu 6% în 2023 pentru medicamentele generice;
3. Eliminarea celui mai mic preț de referință și introducerea mediei celor mai mici trei prețuri din cele 12 țări de referință europene pentru toate medicamentele din CaNaMed;
4. Eliminarea barierelor la prescriere pentru medicamentele generice și biosimilare;
5. Aprobarea rapidă a medicamentelor generice lansate pe piață pentru realizarea imediată a creșterii accesului pacienților și a optimizării bugetare;
6. Transparența proceselor de achiziție publică.
