Disperare bugetară: Noul guvern a pus ochii pe firmele muncitorilor cu handicap

Goana noului guvern de a aduce bani la buget a creat o situaţie fără precedent, la sfârşitul săptămânii trecute, când s-a votat, în mare viteză, o ordonanţă de urgenţă menită să mărească volumul încasărilor de taxe şi impozite. Fără să înţeleagă principiile pe care funcţionează economia socială, experţii Ministerului de Finanţe au fost foarte aproape de a desfiinţa toate locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. România este oricum ţara în care Economia Socială funcţionează doar din bunăvoinţa unor reprezentanţi ai societăţii civile, pentru că nu s-a putut face o lege corectă în ultimii zece ani.

Guvernul a încercat, vineri, să modifice articolul 78 din Legea 448 din 2006, privind angajarea persoanelor cu dizabilităţi. Practic, modificărilor cerute de Ministerul de Finanţe ar fi însemnat desfiinţarea Unităţilor Protejate Autorizate (UPA) – prin eliminarea din lege a obligativităţii celorlalte firme de a contribui la fondul pentru handicap sau de a cumpăra produse şi servicii de la UPA. În România funcţionează în acest regim 193 de astfel de unităţi, în care lucrează peste 2.000 de persoane cu probleme foarte grave de sănătate, pe care toţi angajatorii le-au respins, tocmai pentru că au nevoie de condiţii de lucru speciale, de un program adaptat la nevoile lor şi de adaptarea producţiei la capacitatea lor de muncă. În total, în așa-numita Economie Socială, pe care Finanțele au pus ochii sunt angrenate circa 4.100 de angajaţi cu dizabilităţi. Retragere facilităților în acest caz este echivalentă cu falimentul: nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi nu le permit firmelor care le angajează să ţină pasul cu celelalte companii, mai ales din cauza ritmului de lucru, mult mai lent, care înseamnă o productivitate scăzută.

Ameninţarea planează în continuare

Reprezentanţii asociaţiilor care au implementat proiecte funcţionale de Economie Socială în România se consideră ameninţaţi în continuare de posibile modificări legislative care să-i aducă în imposibilitatea de a mai suporta cheltuielile suplimentare cu angajaţii care sunt persoane cu dizabilităţi şi au nevoi speciale, deci nu pot menţine acelaşi ritm de lucru precum persoanele fără dizabilităţi. De joi seara, până vineri, când s-a votat Ordonanţa de Urgenţă, cele câteva asociaţii care s-au zbătut pentru a putea face Economie Socială în România, au încercat să le explice guvernanţilor că decizia de a modifica articolul 78 este nu doar aberantă, ci şi păguboasă, pentru că ar duce la eliminarea de pe piaţa forţei de muncă a peste 4.100 de angajaţi care sunt persoane cu dizabilităţi, iar aceştia ar deveni asistaţi social şi ar urma să trăiască  doar din indemnizaţii, în loc să muncească. “Am reuşit să eliminăm articolul din Ordonanţa de Urgenţă votată vineri, dar se poate întâmpla oricând acelaşi lucru. Politicienii ar trebui să înţeleagă faptul că atunci când vor desfiinţa piaţa de desfacere a întreprinderilor care au angajat persoane cu dizabilităţi, oamenii aceia vor rămâne fără locuri de muncă. În alte ţări, statul dă bani pentru subvenţionarea acestor întreprinderi sociale, în timp ce în România nu primim niciun ban şi plătim taxe şi impozite. Chiar dacă nu se plăteşte impozitul pe profit, în anumite situaţii, legea ne obligă să reinvestim 90% din acest profit în activităţi sociale, iar restul de 10% se impozitează, ceea ce ne face activitatea foarte grea”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Florian Sălăjeanu, preşedinteţe asociaţiei ASSOC, de la Baia Mare. Asociaţia pe care o conduce Florian Sălăjeanu a lansat, printre alte întreprinderi, şi un restaurant în oraşul Baia Mare, unde lucrează 32 de persoane cu handicap grav. Este una dintre cele mai bine cotate unităţi de alimentaţie publică din oraş, unde vin zilnic să mănânce zeci de băimăreni, şi care oferă inclusiv servicii de catering de cea mai bună calitate, precum şi mâncare la domiciliul altor persoane cu dizabilităţi, care nu se pot deplasa. Restaurantul s-ar fi închis, iar cei 32 de angajaţi ar fi rămas asistaţi social, din luna august, conform calculelor făcute de experţii de la Finanţe.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Fonduri europene date degeaba

Persoanele cu dizabilităţi lucrează în UPA, SRL-uri sau ca Persoane Fizice uatorizate (PFA). Conform ANPD, în 2015 existau 730 de unităţi protejate, dintre care 193 înfiinţate de ONG-uri, 40 înfiinţate de PFA ale persoanelor cu dizabilităţi, iar restul, înfiinţate de SRL-uri, cooperative şi structuri din cadrul instituţiilor publice. Dintre acestea, 200 de UPA au fost finanţate sau înfiinţate din fonduri europene, ceea ce înseamnă că desfiinţarea lor ar produce efecte grave privind utilizarea banilor europeni, pentru că întreprinderile trebuie să fie sustenabile şi după ce se finalizează implementarea proiectelor.

Impactul asupra persoanelor cu handicap

Articolul 78, pe care Ministerul Finanţelor ar fi vrut să-l modifice, cu scopul de a aduce mai mulţii bani la bugetul statului, ar fi produs, de fapt o gaură mult mai mare în buget, pentru că  s-ar fi pierdut atât banii pe care îi produc întreprinderile de economie socială astăzi, dar ar fi fost nevoie şi de peste 4.000 de indemnizaţii suportate de stat. “Acest amendament (articcolul 78, n.r.) oferă posibilitatea ONG-urilor să-şi asigure venituri cât de cât, în condiţiile în care Legea economiei sociale şi alte legi nu sprijină şi nici măcar nu încurajează în mod real şi concret angajarea persoanelor cu dizabilităţi, astfel încât să plătească salarii şi contribuţii la stat, să susţină activităţile de recuperare şi inserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi şi să acopere cofinanţarea pentru proiectele implementate din fonduri europene. Pentru guvern, impactul financiar este nesemnificativ, dar pentru persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniu, impactul este devastator”, mai spune preşedintele ASSOC. Din fericire, vineri s-a renunţat la modificarea articolului 78, dar lipsa fondurilor la bugetul statului ar putea relua iniţiativa, în viitorul apropiat.

Societatea civilă a propus guvernului o alternativă care ar echilibra situţia propusă prin OUG şi ar creşte şi veniturile la bugetul de stat. Soluţia identificată de asociaţiile care fac Economie Socială în România este reincluderea protecţiei pentru întreprinderile care creează locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi.

ONG-urile cer redefinirea Unităţilor Protejate Autorizate ca entităţi de drept public sau privat, cu personalitate juridică şi gestiune proprie, în care cel puțin 30% dintre angajații cu contract individual de muncă încheiat pentru o durată de munimum două ore pe zi să fie persoane cu handicap, iar timpul de lucru cumulat al acestora să reprezinte cel putin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaților.

Articolul 78 al Legii 448 din 2006 prevede ca în cazul în care o persoană juridică ce are peste 50 de salariați nu angajează şi persoane cu handicap, aceasta este obligată fie să verse o contribuție la bugetul statului, în fondul de handicap, fie să cumpere produse sau servicii de la o unitate protejată. În unitățile protejate sunt angajate persoane cu handicap în majoritate.

Peste 2.000 de persoane care nu s-ar putea angaja niciodată şi încă 2.000 de persoane care lucrează cu sau pentru acestea sunt angajate în unităţile protejate. Asociaţia ASSOC, de la Baia Mare, a reuşit să integreze zeci de persoane cu dizabilităţi grave, care astfel primesc şi un mare ajutor din punct de vedere psihologic, nu doar financiar.