Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Cel mai adesea, durerea aceasta îngrijorătoare care apare dimineața, în prima oră de la trezire, este provocată de o inflamație sau o întindere a fasciei plantare, denumită fasceită plantară”, spune ortopedul Dan Valentin Anghelescu, care a explicat, pentru Jurnalul, nu doar care sunt cele mai frecvente cauze ale durerii în talpă, ci și cum o tratăm și, mai ales, cum prevenim apariția unei astfel de probleme de sănătate, aparent banală, dar care ne poate da toate planurile peste cap
Fascia tălpii este o structură fibroasă care se întinde sub piele de la baza degetelor până la călcâi și care menține scobitura piciorului, spune medicul, iar principalul simptom al afecțiunii provocate de suprasolicitarea acestei benzi fibroase este durerea.
„Durerea este localizată în mijlocul tălpii sau aproape de călcâi și poate apărea brusc, la un efort fizic intens, precum: alergare, sprint, ridicarea unui obiect foarte greu etc. De obicei, durerea bruscă semnifică o ruptură - de diferite grade - a fasciei plantare. De cele mai multe ori însă, durerea apare treptat și semnifică o inflamație cronică dată de uzură, suprasolicitare, probleme ale piciorului etc.
Durerea din talpă este mai severă dimineața, la primii pași, și seara, la finalul zilei. De asemenea, durerea se agravează după o perioadă îndelungată de stat în picioare, în încălțări nepotrivite, fie prea moi, fie prea rigide. Uneori, se simte o «rigiditate» atunci când se palpează talpa. În mijlocul tălpii se poate simți ca o coardă fibroasă sau o «gâlmă»”, explică dr. Anghelescu, medic primar ortopedie și traumatologie.
Potrivit specialistului, durerea în talpă poate fi însoțită și de durere și rigiditate în gambă, în zona superioară a călcâiului sau a tendonului lui Ahile.
Cine este mai predispus
Chiar dacă poate să apară la orice persoană, fără un motiv specific, există totuși mai mulți factori care pot predispune la această afecțiune.
Citește pe Antena3.ro
„Predispoziție la fasceita plantară au, în general, persoanele supraponderale, persoanele cu picior plat sau, din contră, cele cu picior foarte scobit - picior cavus -, persoanele care stau mult în picioare, cele care poartă tocuri și sportivii amatori”, spune dr. Dan Valentin Anghelescu.
Cauzele favorizante pentru apariția fasceitei plantare sunt, de obicei:
- sportul după o perioadă de sedentarism;
- practicarea unor sporturi cu impact al piciorului pe teren dur (spre exemplu: tenis, squash, alergare pe asfalt);
- insuficientă refacere după sport;
- purtarea de încălțăminte cu talpă foarte moale;
- purtarea de încălțăminte inadecvată (prea strânsă sau prea rigidă) - tocuri înalte, pantofi eleganți, pantofi profesionali de protecție etc.;
- contracturile gambelor după efort fizic;
- supraantrenamentul la sportivii amatori sau profesioniști.
În ceea ce privește stabilirea diagnosticului, aceasta se face, în general, prin examinare clinică la medicul specialist. „Examinarea pentru durerea din talpă cuprinde: talpa, articulațiile degetelor și oaselor piciorului, articulația gleznei, călcâiul, tendonul lui Ahile și mușchii gambei. Uneori, sunt utile ecografia părților moi și RMN-ul, deoarece la aceste investigații se pot observa îngroșări ale fasciei plantare sau zone de ruptură”, precizează medicul.
Cum se tratează durerea produsă de fasceita plantară
Durerea din talpă dată de fasceita plantară se tratează, în majoritatea cazurilor, prin metode conservatoare, fără intervenții chirurgicale.
„Chiar și atunci când apare o ruptură parțială sau totală de fascie plantară, tratamentul inițial este conservator. Pentru durerea acută, se începe cu tratament cu gheață, compresie cu bandaj elastic, antiinflamator și repaus fizic.
Tratamentul conservator (fără operație) al fasceitei plantare constă în: repaus al piciorului cu imobilizare în gheată specială (tip aircast), modificarea încălțărilor, talonete (susținătoare ale tălpii), scădere ponderală, modificarea activității fizice (adică: repaus fizic, corectarea erorilor de antrenament, etc.), fizioterapie (laser, ultrasunet, unde de șoc), kinetoterapie și automasaj.
Cel mai eficient remediu este automasajul zilnic. Automasajul trebuie să fie făcut cu o cremă, pentru alunecarea mai ușoară a mâinilor. Piciorul este pus pe celălalt genunchi și se face masaj ușor 10 minute, insistându-se pe zonele mai rigide și dureroase. Masajul se face de la călcâi până la baza degetelor. După ce se face masajul tălpii, se poate urca spre gleznă în partea din spate, pe tendonul lui Ahile, și pe gambă, în sus, spre genunchi”, ne-a explicat specialistul ortoped.
„Simptomele se ameliorează mult, de la o zi la alta, dacă se face automasaj ușor, dimineața și seara, în talpă, pe partea din spate a călcâiului și a gambei”, spune dr. Dan Valentin Anghelescu.
Modificări la încălțăminte și purtarea de talonete special concepute pentru modul în care calcă fiecare persoană sunt tratamente de ajutor, potrivit medicului, iar fizioterapia se concentrează pe scăderea inflamației și pe relaxarea zonelor contractate: „Laserul, ultrasunetele, curenții electrici sunt foarte utili, mai ales în perioada acută, când începe durerea. Kinetoterapia se bazează pe exerciții de stretching (o formă de exercițiu fizic în care un anumit mușchi sau tendon este extins și flexat pentru a îmbunătăți elasticitatea și tonusul muscular – n.r.) și relaxare musculo-tendinoasă. Exercițiile se pot face inițial la sala de kinetoterapie, cu un kinetoterapeut, dar apoi pot fi continuate acasă, de două-trei ori pe săptămână”.
Intervenția chirurgicală, indicată doar în ultimă instanță
Tratamentul chirurgical nu este indicat în cazurile de ruptură, precizează specialistul, chiar dacă, de obicei, un traumatism cu ruptura fasciei plantare necesită 4-8 luni de tratament conservator pentru vindecare.
„Tratamentul chirurgical este rezervat pentru cazurile în care apar cicatrizări exuberante care rigidizează fascia plantară și constă în tehnici de:
- alungire a mușchilor gambei (pentru a pune mai puțin stress pe fascia plantară)
- secționarea parțială cu alungirea fasciei plantare (deschis sau endoscopic).
Tratamentul chirurgical este folosit doar atunci când tratamentul conservator corect efectuat nu a dat rezultate satisfăcătoare”, conchide dr. Anghelescu.
Cum putem preveni fasceita plantară
Prevenirea fasceitei plantare este simplă și poate să ne scape de chinuri inutile, subliniază ortopedul, care oferă și câteva sfaturi pentru a nu ajunge la durerile intense din talpă.
„În primul rând, o tonifiere musculară generală și scăderea ponderală ajută la o bunăstare a organismului și la prevenirea durerii în talpă. În al doilea rand, exercițiile de stretching și relaxare pentru gambe și talpă sunt extrem de utile și pot fi chiar plăcute după o zi de muncă și stat în picioare. În al treilea rând putem folosi încălțări potrivite pentru mers, alergare, stat în picioare - nu foarte strânse și cu talpă ergonomică, care să susțină bolta plantară. Cele mai bune încălțări sunt adidașii de alergare, ideali pentru mersul pe jos, munca activă care presupune stat în picioare, deplasările pe scări sau deplasările pe teren”, mai spune dr. Anghelescu.
