Job, casă și 3 salarii în buzunar, la plecarea din orfelinat

Câțiva parlamentari vor să le ușureze tranziţia de la centrul de plasament la viaţa de adult independent, prin obligarea autorităților să îi sprijine în găsirea unui loc de muncă și a unei locuințe, înainte de a părăsi sistemul de protecție specială, precum și prin acordarea unei indemnizații unice cu valoarea a trei salarii minime brute, ceea ce ar însemna, în prezent, circa 7.600 de lei. 

Potrivit Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020, tinerii care părăsesc sistemul de protecţie specială a copilului reprezintă unul dintre grupurile vulnerabile din România. Pentru a gândi şi a adopta măsuri specifice care să îi ajute cu reintegrarea socio-profesională, este nevoie de date concrete privind parcursul lor la ieşirea din sistemul de protecţie socială.

O propunere legislativă, semnată de 14 parlamentari și înregistrată săptămâna aceasta la Senat, are ca scop îmbunătățirea legislației actuale în domeniu, destinate special acestei categorii. 

Astfel, în Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, sunt introduse noi prevederi care, spun inițiatorii, sunt „necesare pentru uşurarea tranziţiei la viaţa de adult independent”. Totodată, măsurile sunt destinate sporirii încrederii în şansele de reuşită a acestor tineri.

Ce obligații va avea DGASPC

Concret, una dintre principalele măsuri pe care doresc să le implementeze se referă la obligaţia DGASPC de a-i ajuta pe tinerii care părăsesc sistemul de protecţie specială să-și găsească un loc de muncă şi o locuință, chiar înainte de termenul stabilit de lege pentru ieşirea din sistem.

„În ultimul an în care tinerii prevăzuţi la art.55 alin.(2) şi (3) se află în sistemul de protecţie specială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă şi a unui loc de cazare”, prevede un nou articol din lege.

De asemenea, serviciul public de asistenţă socială din localitatea în care va locui tânărului „are obligaţia de a urmări semestrial evoluţia acestuia pentru o perioadă de 2 ani şi de a transmite rapoartele întocmite direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului care a propus încetarea măsurii de protecţie specială”.

Citește pe Antena3.ro

Încurajată de soț, o femeie din Italia a slăbit 50 de kg. Dar când a văzut-o reacția lui a fost neașteptată. Bărbatul a fost arestat

Potrivit „Studiului privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială din România”, „educaţia şi găsirea unui loc de muncă sunt cele două strategii de viaţă independente prezentate copiilor în vederea tranziţiei la viaţa de adult”, iar copiii sunt încurajaţi să îşi caute un job odată ce au vârsta legală, însă puțini reușesc să îl găsească. Și mai puțini sunt cei care reușesc să își închirieze o locuință. 

„În perioada analizată (2014 - 2017), 27% dintre cei care au părăsit sistemul de protecţie specială desfăşurau o formă de muncă. Din totalul tinerilor, 20,6% aveau un loc de muncă cu normă întreagă sau parţială la momentul încetării măsurii de plasament. Acelaşi studiu arată şi că o mică pondere a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială închiriază o locuinţă de pe piaţa liberă (13,6%). O parte din tinerii cu dizabilităţi sunt transferaţi într-un serviciu rezidenţial pentru adulţi, fiind o situaţie frecventă în cazul acestora. Mai puţin de 1% beneficiază de serviciile sociale de găzduire pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Cine va mai primi indemnizația unică și cine una lunară

O altă măsură prevede că, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, tinerii vor avea dreptul la o indemnizaţie care se va acorda o singură dată, al cărei cuantum va reprezenta de trei ori valoarea salariului de bază minim brut pe ţară. În prezent, salariul minim este de 2.550 de lei, astfel că valoarea acestei indemnizații ar fi de 7.650 de lei.

La această indemnizație vor avea dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie, și mamele aflate în centre maternale, dar și copiii „pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de încuviinţare a adopţiei”.

O altă noutate este că cei care au beneficiat de o măsură de protecţie specială și au împlinit 18 ani, urmează o formă de învăţământ la zi sau au un loc de muncă, vor putea opta pentru continuarea măsurii de protecţie specială sau pentru primirea unei indemnizaţii lunare în valoare de 4,8 ISR. 

În prezent, valoarea Indicatorului Social de Referință (ISR) este de 525,5 lei, ceea ce ar însemna că tinerii care aleg indemnizația vor primi puțin peste 2.500 de lei pe lună. Vor putea beneficia de această indemnizaţie doar până la împlinirea vârstei de 26 de ani. 

Modificările vizate proiectul legislativ includ şi obţinerea acordului tânărului care părăseşte sistemul de a fi monitorizat de serviciul de asistenţă socială după încetarea măsurii de protecţie specială. Acordul este exprimat în scris în faţa comisiei pentru protecţia copilului, cu declararea adresei sau a localităţii unde va locui.

Dacă nu se vor conforma noilor reguli, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului vor risca amenzi cuprinse între 2.500 și 5.000 de lei.

Circa 4.000 de tineri ies din sistemul de protecție specială anual, ca urmare a împlinirii vârstei de 18/26 de ani.