Când ne lovește vârful valului 4 COVID

„Scenariul cel mai rău posibil”, de 4.000 de pacienți spitalizați cu COVID-19, prognozat de autoritățile din România pentru finalul lunii septembrie, după două săptămâni de școală, va fi atins și chiar depășit încă din această săptămână, înainte de începerea cursurilor cu prezență fizică, estimează cercetătorul Octavian Jurma, care avertizează că Guvernul nu are soluții pregătite peste acest prag de internări. Potrivit acestuia, numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 va continua să crească în perioada următoare și ar putea ajunge la 8.500 de cazuri noi pe zi, la mijlocul lunii octombrie. Mai mult, școlile vor fi un „catalizator al infecțiilor” având în vedere că, în ciuda ratei de vaccinare foarte scăzute în rândul copiilor, unitățile de învățământ vor funcţiona cu prezenţă fizică până la atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori. 

„Ultima raportare de la Institutul Național de Sănătate Publică (...) estimează că vârful s-ar putea să fie pe la finalul lunii septembrie (...), iar în scenariul cel mai rău posibil, INSP-ul apreciază că s-ar putea să ajungem la aproximativ 4.000 de pacienți spitalizați în perioadele de vârf pandemic”, declara, pe 24 august, Ioana Mihăilă, ministrul demisionar al Sănătății.

Însă maximumul de 4.000 de internări în spitale, prognozat de INSP și Ioana Mihăilă, va fi depășit chiar în aceste zile, înainte să înceapă școala, conform estimărilor specialiștilor. „Săptămâna aceasta vom depăși toate pragurile asumate de guvern (și furnizate de INSP?) pentru cel mai pesimist scenariu în valul 4-Delta”, inclusiv pe cel de 500 de internări al ATI, spune medicul și cercetătorul Octavian Jurma.

48 de decese și peste 3.500 de români internați

Deja, Grupul de Comunicare Strategică a anunțat, ieri, 2.033 de cazuri noi de COVID-19 înregistrate în 24 de ore și 48 de decese. Printre cei care și-au pierdut viața, în ultima zi, este și un băiat de 17 ani. De asemenea, datele furnizate de autorități arată că, în unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 a ajuns la 3.527. Dintre acestea, 426 de pacienți sunt internați la ATI.

Pandemia e predictibilă, dar îi surprinde pe politicieni

Octavian Jurma este de părere că pandemia evoluează predictibil, chiar dacă cifrele îi vor lua din nou prin surprindere pe politicienii care decid măsurile de protecție pentru populație.

„Nu știm ce va face guvernul, dacă se mai uită careva din guvern la internări, cazuri grave, decese și alte asemenea fleacuri. Știm doar că nu are soluții pregătite peste pragul de 4.000 de internări, tocmai pentru că acesta este cel mai pesimist scenariu pentru care s-au pregătit (cel puțin public). Mai știm însă din valurile trecute că sistemul nostru medical poate gestiona și valorile care îi vor lua prin surprindere pe politicieni, cu o medie de 15.000 de pacienți COVID-19 în spital și 1.500 de internați la ATI, cât a fost vârful valului 3”, scrie Jurma pe pagina sa de Facebook, alături de un tabel de predicție (vezi foto) „foarte simplu și ușor de calculat de orice student cu un program de calcul tabelar (chiar și pe telefon cu Google Sheets)”.

Chiar dacă precizia acestor estimări scade progresiv după două săptămâni, tot „e mai realistă decât prognoza guvernului”, mai spune cercetătorul, precizând că evoluția pandemiei „se apropie tot mai mult de scenariul meu cel mai pesimist (un vârf în jurul a 8.500 de cazuri pe zi) la mijlocul lunii octombrie”.

Măsurile de prevenție a focarelor nu au fost luate din timp

Cu toate că rata de vaccinare este foarte scăzută în rândul copiilor, ministrul Educaţiei a declarat că elevii vor trece la metoda de învățământ online doar în cazul în care se va atinge pragul de 6 la mie. Însă, renunțarea la scenariile din februarie și ridicarea pragului de la 1 la 6 la mie „garantează că școlile vor rămâne un catalizator al infecțiilor” până când pandemia va fi de 6 ori mai intensă decât în valul 3, consideră Jurma. „E ca și cum pompierii te anunță că nu vor mai veni să îți stingă incendiul când îți arde casa, doar când ard și casele a cel puțin 5 vecini, dar în același timp te avertizează că nu ai voie să îți stingi singur incendiul pentru că stingerea incendiilor e monopol de stat”, explică cercetătorul.

Și Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că guvernanții au făcut doar „declarații triumfaliste de relaxare”, dar niciun plan concret de măsuri pentru valul 4. „Niciuna dintre măsurile de prevenție a focarelor în școli nu a fost pregătită din timp”, a declarat Cherecheș într-un interviu pentru Hotnews. Mai mult, specialistul subliniază că, pentru a diminua creșterea numărului de infectări, autoritățile ar fi trebuit să ia măsuri încă de acum două săptămâni, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

„Am decis să facem școală fizică cu orice preț în septembrie, urmează să aflăm în octombrie care va fi prețul și cine îl va plăti. Nu vă faceți însă iluzii, va fi un preț de plătit și îl vom plăti în zeci de mii de familii din România prin boală și suferință”

Octavian Jurma

Peste 100 de copii, internați cu COVID-19

Este cunoscut deja faptul că tulpina Delta afectează copiii mai mult decât celelalte variante, iar acest lucru se vede deja în spitale. Numărul minorilor internați cu COVID-19 a crescut puternic în ultima perioadă, ajungând la peste o sută.

Practic, din totalul pacienților spitalizați, 101 sunt minori, conform ultimei informări a autorităților. Mai grav este că șase copii au ajuns la Terapie Intensivă.

Deși România administrează vaccinurile împotriva COVID-19 și minorilor, până acum au fost vaccinați mai puțin de 37.000 de copii din categoria de vârstă 12-15 ani și doar puțin peste 155.000 din grupa 16-19 ani. Asta înseamnă o rată de vaccinare de 20% pe segmentul 16-19 ani și de doar 5% pentru categoria 12-15 ani. Sunt procente care plasează din nou România la coada UE. Spania și Danemarca, de exemplu, au vaccinat cu cel puțin o doză peste jumătate dintre adolescenții eligibili, potrivit Mediafax.

Rata de vaccinare în alte state din UE:

• Danemarca: 58.2% copii și adolescenți (10-19 ani) vaccinați cu cel puțin o doză;
• Franța: 56% copii (12-17 ani) vaccinați cel puțin o doză;
• Spania: 55.4% copii și adolescenți (12-19 ani) vaccinați cu cel puțin o doză;
• Italia: 49.8% copii și adolescenți (12-18 ani) vaccinați cu cel puțin o doză.
• Franța: 32% dintre copiii cu vârste între 12 și 17 ani sunt vaccinați complet și alți peste 20% cu prima doză.

Odată cu începerea cursurilor, în România va fi demarată „o campanie specială” pentru vaccinarea elevilor, a familiilor acestora, a studenţilor, personalului didactic şi nedidactic, a spus, ieri, șeful CNCAV, medicul Valeriu Gheorghiță. Concret, elevii vor putea primi dozele de ser fie în cabinetele medicale din şcoli, fie de la o echipă mobilă, iar imunizarea se va face doar după exprimarea acordului părinţilor. Activitatea de vaccinare în şcoli este programată între 13 septembrie şi 15 noiembrie.

Acoperirea vaccinală anti-COVID la nivel naţional, din populaţia rezidentă eligibilă de peste 12 ani, este de circa 31%, potrivit preşedintelui Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.