Care sunt cele mai mari pericole pentru copiii români

"Românii consideră că principalele pericole la care sunt expuşi copiii sunt cauzate de faptul că viaţa acestora se mută tot mai mult în mediul online. Aşadar, aspectele ce ţin de utilizarea tehnologiei, cum ar fi excesul de ecrane - TV, telefon, tabletă etc. (59%), expunerea în mediul online (52%) sau violenţa din mass-media (43%) sunt urmate de siguranţa fizică - accidente, răniri etc. (40%). Raportându-ne la atitudinile părinţilor, observăm că în preadolescenţă (6-12 ani) şi adolescenţă (13-18 ani) pericolul de a cădea pradă dependenţei de mediul virtual şi ecrane este semnificativ mai mare, pe când în cazul copiilor sub 5 ani siguranţa fizică înregistrează valori semnificativ mai mari", arată cercetarea.

Protecția față de mediul virtual

Totodată, 46% dintre participanții la studiu pun că protecția copiilor trebuie să se facă prin discuții și educație despre siguranța în mediul online, 46% cred că trebuie limitat timpul pe interne, 45% distracții în aer liber, 37% supraveghere și 32% instituirea unor filtre de conținut. 

Cei mai supravegheați sunt copiii cu vârste sub 5 ani - 56%, comparativ cu 46% total. La copiii între 4-12 ani există limite stabilite clar pentru petrecerea timpului pe internet - 63%, față de 46% total, iar adolescenții între 13-18 ani beneficiază mai ales de  discuții și educație pentru siguranța online - 57%, raportat la 46% total. 

"Este cert faptul că una dintre activităţile zilnice ale copiilor este petrecerea timpului în mediul online, 49% dintre copii petrecând în medie între 1-3 ore pe zi utilizând internetul, într-o măsură semnificativ mai mică copiii sub 3 ani (32%). Timpul petrecut online creşte odată cu înaintarea în vârstă, astfel că mai mult de o treime dintre adolescenţi (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37% vs. 26% total eşantion)", conform cercetării.

Activitățile preferate de copii pe internet sunt vizionarea de videoclipuri şi conţinut media 56%, adolescenţii între 13-15 ani - 72%, navigarea pe internet şi căutarea de informaţii 52%. Copiii din mediul urban stau mai mult în mediul virtual 54%, față de 45% în mediul rural, jocuri online 49%, preferate de copiii din ciclul primar şi gimnazial cu vârste între 6-15 ani 63%, socializarea online cu prietenii 48%, adolescenţilor între 13-18 ani - 63%, accesarea platformelor de învăţare online 29%, mai ales de adolescenţii între 16-18 ani - 38%.

Activități extrașcolare 

De asemenea, 28% dintre români cred că învățământul tradițional îi pregătește doar într-o măsură mică pe copii. 63% dintre părinţi vor să plătească mai mulți bani pentru a le oferi posibilitatea copiilor de a învăța în domeniile care îi interesează, mai puțin cu 13% față de 2021. 

Circa 70% dintre părinți consideră că un copil trebuie să-și aleagă singur ce vrea să aprofundeze. La activitățile extrașcolare, 71% dintre părinți aleg dezvoltarea abilităţilor şi talentelor copilului ,52% interesele şi pasiunile copilului, 30% disponibilitatea activităţii în proximitate şi 17% costurile asociate activităţilor.

Părinții cred că activitățile de interes pentru copii sunt legate de sănătate ori cele pragmatice, și mai puțin cele artistice. 51% dintre aceștia aleg spotruri individuale, 48% dezvoltare personală, 44% limbi străine, 43% IT, 34% sporturi de echipă, artă, teatru. 

"Dacă ne referim la bugetul lunar pe care românii ar fi dispuşi să îl aloce pentru activităţi aliniate intereselor copiilor, cei mai mulţi menţionează o sumă cuprinsă între 300-500 lei (30%), în măsură semnificativ mai mare părinţii cu copii între 13-16 ani (38%) sau între 100-300 lei (21%), în special în cazul părinţilor cu copii până în 5 ani (30%). Ca tendinţă generală observăm că o dată cu înaintarea în vârstă bugetul alocat activităţilor extraşcolare este în creştere, astfel că, cei mai mulţi dintre părinţii adolescenţilor între 16-18 ani menţionează un buget între 500-700 lei (26% vs. 15% total eşantion)", conform studiului. 

Violența asupra copiilor

Mentalitatea părinților s-a schimbat în ultimii 5 ani, astfel că a scăzut numărul celor care cred că "Eu te-am facut, eu te omor" 9%, "Bătaia e ruptă din Rai!" 13%, "Unde dă mama creşte" 17%. Însă 70% dintre prinți cred că "Rufele murdare se spală în familie" (74%).

65% dintre respondenţi consideră că actele de violenţă verbală ale adulţilor asupra copiilor în spaţiul public sunt semne ale agresiunii fizice acasă. 58% nu sunt nepăsători la comportamentele violente asupra copiilor din jur și 37% intervin în cazul unei agresiuni fizice semnificativă iar 21% intervin pentru orice formă de violenţă.

63% dintre români consideră că trebuie promovate relațiile sănătoase și non-violente în familie, 55% educaţia şi conştientizarea în şcoli şi comunitate, 49% servicii de consiliere şi intervenţie în cazuri de violenţă și 45% implementarea legilor şi politicilor de protecţie a copilului.

Studiul a fost realizat online în perioada 22 - 26 mai 2023 pe 1.007 de persoane de peste 18 ani,  dintre care 837 părinţi, utilizatori de internet, din mediul urban şi rural.