Pericolele care vin la pachet cu „dependența tehnologică”

„Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de ecrane, în special la tinerii de vârstă școlară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării”, avertizează specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), care şi-au propus ca, printr-o campanie derulată în primele două luni ale acestui an, să atragă atenţia asupra efectelor nocive pe care le are consumul excesiv de ecrane. Specialiștii în sănătate publică explică, totodată, cum putem identifica dependența tehnologică și ce factori favorizează apariția acesteia, dar și cum am putea s-o prevenim.

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat la finalul săptămânii trecute că, în perioada ianuarie – februarie, derulează, la nivel național, campania intitulată „Dependența de ecrane, noua provocare a erei digitale, cum o gestionăm?”. Campania, care se desfășoară sub sloganul „Mai multă viață, mai puține ecrane!”, se adresează în special copiilor, adolescenților, dar și părinților acestora, precum și populației generale, deoarece, spun specialiștii, prin creșterea nivelului de conștientizare și încurajarea unui stil de viață orientat către sănătate pot fi reduse în mod semnificativ atât declanșarea unor tulburări mintale, cât și a unor tulburări de comportament. 

Consum compulsiv asemănător cu consumul de droguri și alcool

„Din ce în ce mai multe studii asociază dependența de ecrane, în special la tinerii de vârstă școlară, cu diverse psihopatologii în domeniul dezvoltării. Unele dintre acestea susțin că un comportament repetitiv și nelimitat de accesare a tehnologiilor digitale online sau offline poate fi asimilat unui consum compulsiv asemănător cu cel de utilizare a diferitelor substanțe precum drogurile și alcoolul și poate duce la dezvoltarea unei dependențe numită și «dependență tehnologică»”, potrivit specialiștilor în sănătate publică.

Conform Eurobarometrului privind sănătatea mintală din octombrie 2023, aproape jumătate (46%) dintre respondenți s-au confruntat în ultimele 12 luni cu o problemă emoțională sau psihosocială (stare de depresie sau anxietate), iar 89% dintre respondenți considerau că promovarea sănătății mintale este la fel de importantă ca promovarea sănătății fizice.

Cele mai frecvent diagnosticate boli ale sănătății mintale includ depresia, anxietatea generalizată și tulburările de alimentație, conform Eurobarometruui privind sănătatea mintală din 2023.

Care sunt consecințele dependenței tehnologice

Dependența de ecrane are efecte nocive pe mai multe planuri, generând probleme atât în plan social, cât și de sănătate fizică și mintală. 

Citește pe Antena3.ro

Povestea unei filipineze în România. Din casa unui oligarh rus, dădacă la Iași

• „Probleme de sănătate fizică: durere în zona gâtului și a spatelui, apariția obezității, instalarea sedentarismului, tulburări de somn și oboseală oculară;

• Probleme de sănătate mintală: instalarea anxietății și a depresiei;

• Probleme în plan social: izolare socială cu apariția raporturilor conflictuale cu cei din jur”, potrivit specialiștilor în sănătate publică.  

O altă consecință a dependenței de ecrane este scăderea perfomantei școlare și apariția riscului de siguranță în mediul online – în cazul copiilor, iar la adulți intervine scăderea performanței profesionale.

Cum putem identifica dependența de ecrane?

Fie că este vorba de copii, tineri sau adulți, este evident că tot mai mulți oameni petrec ore în șir în fața ecranelor navigând pe internet, iar simptomele dependenței tehnologice sunt mult mai subtile decât ne-am aștepta. 

Izolarea socială, dificultăți în controlarea timpului petrecut pe un dispozitiv și neglijarea activităților zilnice și a responsabilităților sunt semne ale acestei dependențe, conform INSP. 

La copii și adolescenți apar și întârzieri în finalizarea temelor și scăderea performanței școlare, precum și nevoia de a renunța la activitățile fizice și recreative. De asemenea, un copil, care de obicei este activ și sociabil, poate începe să se izoleze. 

„Schimbările de dispoziție pot deveni evidente atunci când accesul la ecrane este restricționat sau timpul petrecut pe dispozitivele digitale este limitat. Acestea pot include iritabilitate, anxietate și chiar tendința de a minți pentru a ascunde comportamentele legate de utilizarea excesivă a ecranelor.

Din punct de vedere fizic, pot apărea: tulburări de somn, postură incorectă, creșterea riscului de obezitate, dureri de cap”, explică specialiștii în sănătate publică. 

Cea mai cunoscută formă de dependență de ecrane este „Tulburarea de jocuri video” sau „Tulburarea de utilizare a internetului”.

Cum putem preveni apariția acestei dependențe

Specialiștii INSP oferă și câteva sfaturi simple pentru părinți, astfel încât aceștia să poată preveni dependența de ecrane la copii și adolescenți, iar acestea încep cu exemplul personal: 

• Fiți un exemplu bun: limitați atât propriul timp, cât și cel al copiilor petrecut pe diverse dispozitive;

• Stabiliți „zone fără ecrane” în casă, spre exemplu în dormitor;

• Definiți limite clare în durata petrecută pe ecrane;

• Creați momente zilnice fără telefoane sau alte dispozitive, precum mesele în familie, serile de jocuri sau citit, activități sociale și culturale etc. Mențineți un echilibru între timpul petrecut pe ecrane și alte activități;

Părinții ar putea stabili, spre exemplu, un ritual de „seară fără ecrane”, un moment în care întreaga familie se adună pentru a petrece timp împreună, fără telefoane sau televizoare. 

„Într-o seară, de exemplu, fiecare membru al familiei ar putea alege o activitate de făcut împreună, cum ar fi jocuri de masă, citit sau chiar o plimbare în parc. Acest ritual ajută nu doar la crearea de momente de calitate, dar și la reducerea dependenței de tehnologie în viața de zi cu zi”, arată INSP. 

În ceea ce privește timpul pe care un copil îl poate petrece pe un dispozitiv digital, fără a-și pune sănătatea în pericol, acesta diferă în funcție de vârstă, însă nu ar trebui să depășească 3 ore într-o zi nici la adolescenți. 

Concret, timpul petrecut în fața ecranelor trebuie limitat astfel: 

• până la vârsta de 2 ani trebuie evitat accesul;

• între 2 și 5 ani, câte o oră pe zi;

• între 6 și 12 ani, câte 2 ore pe zi;

• între 13 și 18 ani, limita crește la 3 ore pe zi.

Care sunt factorii care favorizează utilizarea excesivă a ecranelor

Pentru a putea preveni o astfel de dependență, trebuie să știm că există o serie de factori de risc pentru utilizarea excesivă a ecranelor.  

• Factorii cognitivi. Creierul nostru devine obișnuit cu stimulii rapizi și interesanți precum: jocurile video, filmele care ne oferă imagini și sunete stimulative, evadând astfel din realitate. 

• Factori emoționali. Sentimentele de supărare, tristețe sau anxietate, duc uneori la  utilizarea ecranelor pentru liniștire. „De exemplu, jocurile video sau rețelele sociale pot părea ca o modalitate de a evada dintr-o stare emoțională neplăcută”, arată specialiștii. De asemenea, folosirea ecranelor pentru a ne distrage de la sentimentul de plictiseală poate duce la petrecerea unui timp excesiv în fața unui dispozitiv.

• Factori comportamentali. Lipsa de autocontrol apare în absența unor reguli clare în utilizarea acestor dispozitive ducând la o dorință mai mare a creierului de a le folosi. Prin urmare, fiecare copil are nevoie de pauze și activități variate.

• Factori de mediu:  

• Accesul ușor la dispozitivele electronice, ne face să rezistăm mai greu tentației de a le utiliza;

• Lipsa activităților atractive din jurul nostru (jocuri în aer liber sau timp petrecut cu prietenii);

• Influența persoanelor apropiate, dacă acestea folosesc în mod constant ecranele, este posibil să imităm comportamentul lor, fără să ne dăm seama;

• Reclamele jocurilor și ale aplicațiilor.

Închiderea telefonului, ca „o provocare” pentru adolescenți

Și pentru că provocările de pe TikTok au început să prindă tot mai mult și la copiii și adolescenții din România, într-un pliant dedicat minorilor, specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică le dă acestora o provocare: să se deconecteze de la toate dispozitivele digitale și să interacționeze față în față cu prietenii și familia: 

• „Închide telefonul, tableta, laptopul sau activează modul silențios și plasează-le într-o zonă special desemnată;

• Implică-te pe deplin în conversații și activități;

• Fii prezent ascultând activ și participând la discuții;

• Gândește-te la modul în care această practică îți îmbunătățește legătura cu persoanele din jur, reduce stresul și contribuie la o experiență mai plăcută;

• Încurajează-i și pe ceilalți din grup să facă același lucru”. 

Această provocare nu îmbunătățește doar comunicarea „face to face” și legătura emoțională cu cei din jur, ci și atenția și ascultarea activă. De asemenea, favorizează o atmosferă mai relaxată și mai plăcută și încurajează activități sociale mai sănătoase. 

Găsește activități distractive în lumea reală!

Copiii sunt sfătuiți, de asemenea, să ia un caiet și să facă o listă cu aplicațiile și jocurile online pe care le folosesc cel mai des, pentru a conștientiza cât timp petrec pe ele în fiecare zi, și să găsească activități distractive în lumea reală, de preferat în aer liber. 

„Începe o listă cu activități pe care ți-ar plăcea să le faci în loc să stai pe internet. Acestea pot include: să te joci afară cu prietenii sau cu familia; să înveți un nou joc de masă; să citești o carte interesantă; să desenezi sau să faci un proiect creativ; să înveți un sport sau o activitate fizică. Fă un plan, în fiecare zi, încearcă să petreci timp făcând una dintre activitățile din lista ta”, recomandă specialiștii.

„Putregaiul creierului”, desemnat cuvântul anului 2024

Preocupările cu privire la impactul consumului excesiv de ecrane, în special de conținut online de slabă calitate, așa cum se întâmplă în mod frecvent pe rețelele sociale, sunt din ce în ce mai mari la nivel mondial.

O dovadă în acest sens este și că Oxford University Press a desemnat „brain rot” (putregaiul creierului sau putrezirea creierului) ca expresie sau cuvânt al anului 2024, în urma unui vot public la care au participat peste 37.000 de persoane. 

Sintagma „brain rot” este definită ca fiind „presupusa deteriorare a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, privită în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (acum în special conținut online) considerate a fi banale sau neprovocatoare”. 

În ciuda faptului că prima sa utilizare a fost consemnată încă din anul 1854, în cartea „Walden” a lui Henry David Thoreau, în 2024, termenul a câștigat popularitate deoarece a fost folosit adesea pentru a exprima preocupările și îngrijorările legate de impactul consumului excesiv de conținut de calitate scăzută, din mediul virtual, în special de pe reţelele sociale.

Potrivit experților lingvistici de la Oxford, doar între anii 2023 și 2024, frecvența utilizării termenului a crescut cu 230%. 

„Termenul a căpătat o nouă semnificație în era digitală, în special în ultimele 12 luni. Câștigând teren inițial pe platforme de socializare – în special pe TikTok, în rândul comunităților Generația Z și Generația Alpha – «putregaiul creierului» este acum utilizat pe scară mai largă, cum ar fi în jurnalismul de masă, pe fondul preocupărilor societății cu privire la impactul negativ al consumului excesiv de conținut online. 

În 2024, «putregaiul creierului» este folosit pentru a descrie atât cauza, cât și efectul, referindu-se la conținutul de calitate scăzută și de valoare scăzută găsit pe rețelele sociale și pe internet, precum și la impactul negativ ulterior pe care consumul acestui tip de conținut este perceput că îl are asupra unui individ sau a unei societăți”, explicau, în decembrie 2026, lingviștii Oxford University Press.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹