Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Postul intermitent sau restricționarea consumului de alimente într-un anumit interval de timp este un regim „la modă” de scădere în greutate, folosit de celebrități precum Jennifer Aniston, Heidi Klum, Jennifer Lopez sau chiar de actualul prim-ministru britanic, Rishi Sunak, și promovat intens de tot felul de influenceri, în mediul online.
De fapt, postul intermitent nu este o dietă propriu-zisă, ci, mai degrabă, un tipar alimentar care este urmat pe termen lung sau, cum îi spun specialiștii, un model de hrănire cu restricții în timp.
Cel mai des utilizat este postul intermitent de tip 16/8 sau chiar 18/6 – adică, în fiecare zi există o fereastră de 8 sau 6 ore în care persoana care ține acest tip de intermittent fasting poate mânca, iar în restul de 16, respectiv 18, ore ale zilei nu consumă deloc alimente.
Postul de tip 16/8, cel mai periculos
Deși a câștigat foarte multă popularitate în ultimii ani, la nivel global, postul intermitent nu a fost studiat, până acum, pentru perioade suficient de lungi pentru a-i confirma beneficiile pe parcursul mai multor ani sau pentru a vedea efectele secundare.
Cercetările anterioare au descoperit că intermittent fasting îmbunătățește mai mulți indicatori ai sănătății cardiometabolice, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul glucozei din sânge și al colesterolului. Însă, prin noul studiu, oamenii de știință au vrut să afle care sunt consecințele în timp, iar rezultatele preliminare au fost prezentate, luni, la o reuniune a Asociației Americane a Inimii, care are loc săptămâna aceasta la Chicago.
„Restrângerea timpului zilnic de mâncare la o perioadă scurtă, cum ar fi 8 ore pe zi, a câștigat popularitate în ultimii ani ca o modalitate de a pierde în greutate și de a îmbunătăți sănătatea inimii. Cu toate acestea, efectele pe termen lung asupra sănătății ale alimentației limitate în timp, inclusiv riscul de deces din orice cauză sau boli cardiovasculare, sunt necunoscute”, a spus autorul principal al studiului Victor Wenze Zhong, profesor și președinte al departamentului de epidemiologie și biostatistică la Școala de Medicină a Universității din Shanghai, China.
Concret, studiul a analizat datele despre obiceiurile alimentare a peste 20.000 de adulți din Statele Unite, cu o vârstă medie de 49 de ani, care au fost urmăriți pentru o durată medie de 8 ani și, în unele cazuri, chiar de 17 ani.
Astfel, autorii cercetării au descoperit că persoanele care au respectat planul de alimentație în care au mâncat doar într-un interval de opt ore, sau mai puțin de atât, au avut un risc cu 91% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, în comparație cu persoanele care au urmat un model alimentar obișnuit, acela de a mânca într-un interval de timp de 12 până la 16 ore în fiecare zi.
„Am fost surprinși să constatăm că oamenii care au urmat un program de alimentație de 8 ore, cu restricții de timp, au risc mai mare să moară din cauza bolilor cardiovasculare. Chiar dacă acest tip de dietă a fost popular datorită beneficiilor sale potențiale pe termen scurt, cercetările noastre arată în mod clar că, în comparație cu un interval de timp tipic de mâncare, de 12-16 ore pe zi, o durată mai scurtă de mâncare nu a fost asociată cu o viață mai lungă”, a spus prof. Victor Wenze Zhong.
Postul nu a redus riscul general de deces
Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că acest risc crescut se aplică și persoanelor care trăiau deja cu o boală cronică sau cancer.
Persoanele care aveau deja boli cardiovasculare și au urmat un model de alimentație cu restricții de timp au avut un risc cu 66% mai mare de a muri din cauza bolilor de inimă sau a unui accident vascular cerebral. O durată de alimentație de 16 ore pe zi a fost asociată cu un risc mai scăzut de mortalitate prin cancer în rândul persoanelor cu boli oncologice.
Totodată, modelul de hrănire cu restricții în timp nu a redus riscul general de deces din orice cauză, au mai constatat autorii cercetării.
„Este esențial ca pacienții, în special cei cu afecțiuni cardiace sau cancer, să fie conștienți de asocierea dintre o fereastră de alimentație de 8 ore și riscul crescut de deces cardiovascular. Descoperirile studiului nostru încurajează o abordare mai precaută și personalizată a recomandărilor dietetice”, a ținut să sublinieze autorul principal al studiului.
Potrivit acestuia, studiul a avut și anumite limitări, una dintre acestea fiind faptul că s-a bazat, în mare parte, pe informațiile alimentare autoraportate, care pot fi afectate de memoria participanților. Alți factori care pot juca, de asemenea, un rol în sănătate, nu au fost incluși în analiză.
Cercetările viitoare ar putea examina mecanismele biologice care stau la baza asocierilor dintre un program de alimentație limitat în timp și efectele cardiovasculare adverse și dacă aceste constatări sunt similare pentru oamenii care locuiesc în alte părți ale lumii, au remarcat autorii.
„În general, acest studiu sugerează că mâncatul limitat în timp poate avea beneficii pe termen scurt, dar efecte adverse pe termen lung. Când studiul va fi prezentat în întregime, va fi interesant și util de aflat mai multe detalii ale analizei”, a declarat Christopher Gardner, profesor de medicină la Universitatea Stanford din California.
Potrivit acestuia, calitatea nutrienților din dietele tipice diferitelor subseturi de participanți ar fi un detaliu important: „Fără aceste informații, nu se poate determina dacă densitatea nutrienților ar putea fi o explicație alternativă la constatările care se concentrează în prezent pe fereastra de timp pentru a mânca”.
