Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Creșterea accesului la servicii de monitorizare a sarcinii va reduce mortalitatea maternă, care a înregistrat creșteri, în ultimii ani, în România.
Proiectul legislativ de modificare a OUG 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, pus recent pe masa senatorilor, este inițiat de deputații deputaţii Oana Ţoiu şi Adrian Wiener și susținut de alți 28 de parlamentari USR și vizează facilitarea accesului la monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei.
Mai exact, investigațiile paraclinice (analize de laborator și investigații imagistice) necesare monitorizării evoluţiei sarcinii şi lăuziei, care se fac în regim ambulatoriu, vor trebui făcute în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data solicitării acestora, fără să mai depindă de plafoanele impuse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de fondurile care se epuizează din primele zile ale lunii.
Practic, inițiatorii vor ca și gravidele să fie incluse pe lista celor care beneficiază de monitorizare cu finanțare distinctă, ca să nu mai fie nevoite să aștepte să „prindă” fonduri pentru analizele gratuite.
„Patologia oncologică, neurologică, bolile cardiovasculare sau cerebrovasculare, bolile cronice renale beneficiază de acest tip de monitorizare conform art.IX din OUG nr.44/2022. Astfel, pentru aceste tipuri de patologii există finanţare distinctă, acordată furnizorilor de servicii paraclinice prin acte adiţionale lunare. De asemenea, efectuarea investigaţiilor necesare acestor monitorizări se efectuează de către furnizori în maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora. Propunem ca şi monitorizarea sarcinii să beneficieze de aceste condiţii”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.
Rolul monitorizării femeilor gravide este de a identifica, pe de o parte, factorii de risc şi complicaţii obstetricale asociate sarcinii, astfel încât acestea să fie adresate prin intervenţii terapeutice la timpul potrivit. Pe de altă parte, monitorizarea identifică bolile preexistente sarcinii sau boli coincidente cu sarcina, fără cauze obstetricale, dar care pot fi agravate de modificările fiziologice ale sarcinii.
„Un studiu efectuat de «Salvați Copiii» în septembrie 2022 în comunități defavorizate arată o situație foarte îngrijorătoare în ceea ce privește femeile însărcinate din România. Aproape un sfert dintre ele nu au mers la niciun control ginecologic pe durata sarcinii, iar din cele ce au beneficiat de un consult, mai bine de o treime nu au efectuat analizele medicale recomandate. Este, evident, o chestiune financiară, pentru că niciodată «nu sunt fonduri»”, spune Adrian Wiener.
Creșterea mortalității materne
Lipsa monitorizării sau supravegherea inadecvată a sarcinii conduce atât la creșterea mortalității materne, cât la creșterea mortalității infantile.
Rata mortalităţii materne este cel mai important indicator al performanţei sistemului de sănătate dedicat medicinei materno-fetale, spun inițiatorii proiectului legislativ, precizând că aceasta reflectă calitatea şi eficacitatea îngrijirilor pre-, intra- şi postnatale corelate cu frecvenţa şi calitatea monitorizării evoluţiei sarcinii, a riscurilor directe şi indirecte.
„România a înregistrat în ultimii ani o creştere accelerată a ratei mortalităţii materne: aceasta s-a dublat în ultimii ani, fiind mult peste media Uniunii Europene. Dacă în 2019 acest indicator se situa la 8,4/100.000, în 2020 am ajuns la peste 17/100.000; în 2022 am înregistrat o revenire spre nivelul de dinaintea pandemiei de Covid -19. Harta acestor decese se suprapune peste zonele defavorizate din România, riscul fiind mult mai mare la femeile provenite din populaţii vulnerabile, în multe dintre situaţiile asociate cu risc obstetrical direct foarte mare sarcina este evaluată pentru prima dată de un medic obstetrician la momentul naşterii. E vorba de sarcini complet lipsite de monitorizare, fără nicio investigaţie prealabilă momentului naşterii”, se arată în expunerea de motive.
Creşterea mortalităţii infantile este o altă consecință a lipsei de supraveghere a sarcinii și, totodată, un alt indicator unde România stă foarte prost: „avem a doua cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană, după Bulgaria”.
Unul din 100 de copii născuți în Sălaj moare până la vârsta de 1 an
Un semnal de alarmă cu privire la numărul tot mai mare de copii cu vârsta de până într-un an care își pierd viața a fost tras, în urmă cu două săptămâni, și de Organizația Salvați Copiii România.
Conform datelor publicate de aceasta, rata mortalității infantile a urcat din nou, la 5,7 la mia de copii născuți vii, în anul 2022, față de 5,2 la mie în anul anterior.
Un vârf al ratei mortalității infantile s-a înregistrat în județul Sălaj – 10,5 la mia de copii născuți vii – de 5 ori mai mare față de Municipiul București, care a avut cea mai scăzută rată a mortalității infantile – 2,5 la mie, „ceea ce consacră disparitățile uriașe care există în țară”, avertizau reprezentanții Salvați Copiii.
Practic, în anul 2022, unul din 100 de copii care s-au născut în județul Sălaj a murit înainte să împlinească vârsta de 1 an. În topul județelor cu rata mortalității infantile ridicată se mai află și: Mehedinți (8,8 la mia de copii născuți vii), Brăila (8,3 la mie), Hunedoara (8,3 la mie), Mureș (7,8 la mie) și Suceava (7,8 la mie).
„Creșterea mortalității infantile vine pe fondul unei prăbușiri a natalității: astfel, avem un număr de 178.233 de nou-născuți, față de 193.191 – în 2021, respectiv 206.826 - în 2020”, au mai precizat reprezentanții organizației.
