Satele și orașele mici, fără păcănele și jocuri de noroc

 Un proiect de lege pus recent pe masa senatorilor prevede ca sălile de jocuri de noroc să fie interzise în localitățile cu mai puţin de 5.000 de locuitori, care se regăsesc cu precădere în mediul rural, în timp ce în localitățile mai mari numărul acestor săli ar urma să fie diminuat. „Jocurile de noroc distrug vieți”, spun inițiatorii, care propun, totodată, ca acestea să fie interzise în cartierele rezidenţiale sau la parterul blocurilor.

Propunerea legislativă care modifică și completează OUG 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc a fost pusă săptămâna trecută în dezbatere, la Senat, și vizează introducerea unor noi criterii pentru obținerea autorizației de funcționare a locațiilor în care se pot desfășura jocuri de noroc.

Iniţiatorii proiectului, deputații USR Adrian Wiener, Tudor Pop și Beniamin Todosiu, susţin că România se află în faţa unui fenomen care a luat amploare şi are consecinţe pe termen lung.

În lipsa altor informații oficiale concrete, fenomenul jocurilor de noroc din România poate fi măsurat prin anvergura câștigurilor organizatorilor acestor jocuri, câștiguri obținute uneori prin ruinarea persoanelor vulnerabile. Conform datelor de la Registrul Comerțului, „cifra de afaceri a companiilor care au ca obiect de activitate jocurile de noroc, pentru anul 2021, a fost de peste 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro)”. 

Numărul locațiilor specializate în jocurile de noroc este în creștere în țara noastră, la fel ca și numărul celor ruinați sau care au dezvoltat dependență de astfel de jocuri. 

„În ceea ce privește numărul de persoane dependente, ultimul studiu realizat tocmai în anul 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor jocuri de noroc, arăta că România avea la acel moment 100.000 de dependenți, însă, chiar și atunci, specialiștii considerau că numărul este mult mai mare în realitate”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul. 

Măsuri luate de state membre UE: limitarea accesului

Soluția pentru a diminua „efectul devastator asupra populației”, și mai ales asupra celor vulnerabili, ar fi îngreunarea accesului la locurile specializate, în care se pot desfășura jocuri de noroc, așa cum au procedat și alte state din UE, consideră inițiatorii.  

În Austria, spre exemplu, pentru a obține autorizația de funcționare, operatorii trebuie să respecte un raport maxim de un aparat de jocuri de noroc la 1.200 de locuitori. 

„În Cehia, în unele dintre cele mai mari orașe, printre care Praga, Brno și Ostrava, au fost interzise complet jocurile de noroc. În Germania, în landul Baden-Württemberg, sălile de jocuri trebuie să fie plasate la cel puțin 500 de metri una de alta. În Letonia, se prevede interzicerea jocurilor de noroc în clădirile rezidențiale, iar în Spania sălile de jocuri de noroc nu pot fi amplasate în zonele vulnerabile”, se arată în expunerea de motive. 

3 condiții suplimentare 

Prin urmare, noua propunere legislativă prevede ca operatorii economici să respecte trei condiții suplimentare pentru a obține autorizația de exploatare a jocurilor de noroc. 

Prima condiție este ca spațiul propus să nu fie situat în unitățile administrativ-teritoriale cu populație de sub 5.000 de locuitori. „În aceste unități administrativ-teritoriale nu pot fi exploatate nici jocurile de tip slot machine (păcănele – n.r.) prin intermediul aparatelor electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat”, conform proiectului, iar inițiatorii spun că această măsură are scopul de a diminua prezența spațiilor de jocuri în mediul rural. 

Conform Institutului Național de Statistică, comunele cu populația cuprinsă între 1.000 și 5.000 de persoane, cu domiciliul în localitățile respective, reprezintă 79,7% din numărul total al comunelor”.  

Însă, dacă proiectul va fi adoptat, măsurile propuse vor afecta și foarte multe orașe mici, cu o populație în continuă scădere, care au mai puțin de 5.000 de locuitori. 

Printrea acestea, se numără: Predeal, Ghimbav, Țicleni, Azuga, Aninoasa, Băile Olănești, Băile Govora, Borsec, Slănic Moldova, Miercurea Sibiului, Bechet, Sulina, Baia de Arieș sau Băile Tușnad. 

Cel puțin 300 de metri distanță între săli

Cea de-a doua condiție este ca spațiul să nu fie situat într-o clădire rezidențială sau într-o clădire cu destinație mixtă. Prin urmare, astfel de săli nu vor mai putea fi deschise nici la parterul blocurilor, chiar dacă acestea au și spații comerciale. 

A treia condiție este ca aceste săli să nu fie deschise la o distanță mai mică de 300 de metri una de alta, adică nu vor mai exista, ca acum, una lângă alta.

Sub imperiul unei erori de logică a jucătorilor, cunoscută în studiile de specialitate ca „the gambler's fallacy”, este foarte probabil ca aceștia să intre din cazinou în cazinou crezând, în mod greșit, că după multe pierderi urmează să aibă parte și de câștiguri, explică inițiatorii, precizând că distanțarea locațiilor întrerupe acest mecanism psihologic.

Potrivit acestora, statul român nu asigură o compensare a efectelor negative induse în societate de jocurile de noroc. 

În lipsa unor măsuri concrete din partea statului, foarte mulți români caută pe Google „rugăciuni pentru dependența de jocuri de noroc” și dau acatiste pentru a scăpa de această patimă.

„Jocurile de noroc distrug vieți. E o realitate pe care nu o mai putem masca. Din punct de vedere medical, «produsul» numit păcănele se înscrie în categoria produselor adictive, care generează depresii, traume. O spun Societățile de psihiatrie, o spun oamenii care s-au pierdut pe ei în miraj. Un produs adictiv nu poate fi găsit «la liber», precum pâinea sau uleiul”, spune Adrian Wiener, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților

Cei mai săraci speră să își rezolve problemele financiare

În România nu există date concrete despre efectul jocurilor de noroc la sat, însă, spun inițiatorii, datele vorbesc „despre un adevărat dezastru, despre persoane cu venituri minime care își pierd toți banii într-o singură zi, despre familii ruinate, despre disperare și indiferență din partea statului”. 

În mediul rural din țara noastră sunt și cei mai săraci consumatori de jocuri, însă ei nu merg la păcănele neapărat din dorința de distracție, ci pentru că speră, în mod eronat, că vor câștiga și că vor rezolva, astfel, problemele financiare cu care se confruntă. 

La nivel global, zonele rurale au fost identificate ca fiind mai vulnerabile în fața fenomenului jocurilor de noroc, din cauza lipsei de oportunități.