Bogdan Antonescu, doctor în Meteorologie, care studiază fenomenele atmosferice extreme, de mai mulți ani, spune că această perioadă cu temperaturi sub media normală și precipitații abundente se va termina în curând și nu va reveni pe parcursul verii. Fenomenul actual nu ar fi o consecință a schimbărilor climatice despre care se discută intens în ultimul timp, ci ar avea legătură, mai degrabă, cu ciclicitatea unor modificări ale fronturilor atmosferice, normale. Specialistul consideră că nu ar trebui să ne alarmăm, pentru că nimic nu arată că această situație s-ar putea repeta în fiecare an și nici că ar putea reveni pe parcursul acestui an. Cu toate acestea, am putea avea mai multe furtuni și chiar tornade.
Temperaturile cu 10-12 grade Celsius mai scăzute decât cele normale pentru această perioadă a anului și ploile abundente, chiar ninsoarea din zonele montane au dat peste cap începutul sezonului estival. „Anormal este doar faptul că sunt temperaturi mai mici decât media pentru această perioadă, dar sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie este perioada mai ploioasă. Cred că putem să ne așteptăm ca doar anul acesta să avem această problemă, pentru că nu se poate lega acest fenomen de schimbările climatice, ci doar de variabilitatea naturală a atmosferei. E pur și simplu ceva ce se întâmplă la scară largă în toată Europa și ne afectează și pe noi”, a explicat, pentru Jurnalul, Bogdan Antonescu. Hărțile meteo arată că și pe litoralul românesc, dar și pe cel bulgăresc este aproximativ aceeași situație. Prognozele ne dau speranțe, însă, că vremea se va încălzi, de la o zi la alta, în următoarea perioadă.
Greu de prognozat pe termen lung
Doctorul în fenomene atmosferice extreme mai spune că încălzirea se va produce treptat. Până acum nu s-au făcut studii suficiente pentru a se putea explica această răcire bruscă a vremii, pe timpul verii, deci nu se poate nici prognoza o astfel de situație, cu mult timp înainte de a se produce. „Astfel de fenomene de scădere a temperaturilor se mai întâmplă atunci când apar cicloni și anticicloni, în anumite perioade. Este ceva care se întâmplă în mod natural în atmosferă. Există o ciclicitate, dar nu se poate delimita cu exactitate. Nu a făcut nimeni studii, recent, în România, pentru a determina legătura dintre oscilația nord-atlantică și temperaturile din timpul anului, dar oscilația are o anumită ciclicitate și poate fi o explicație pentru ceea ce se înregistrează în această perioadă. Există doar un studiu care face legătura acestui fenomen cu precipitațiile din timpul iernii”, mai explică meteorologul.
Fenomenele atmosferice extreme
Acesta mai spune că ar trebui să ne pregătim pentru un viitor cu din ce în ce mai multe furtuni, tornade și grindină. „Sunt mai multe fenomene extreme în ultimii ani, precum precipitațiile intense care produc inundații, grindina și tornadele, a cător frecvenă va crește în ultima perioadă. Vor fi mai frecvente condițiile de apariție a furtunilor, mai ales în această parte a Europei. Însă vom avea o vară normală, în continuare. Bineînțeles și cu aceste fenomene extreme. Însă perioada pe care o traversăm acum nu va influența restul sezonului estival, cu precizarea că, spre deosebire de valurile de frig, care vin brusc, la căldură există o perioadă de tranziție. Încălzirea se produce mai greu”, explică Bogdan Antonescu. Astfel, așa cum arată și prognozele meteo, vara va veni treptat, de la sfârșitul săptămânii viitoare, urmând să-și intre în drepturi cu totul spre sfârșitul lunii iunie.
Ceea ce vedem acum nu este un val de frig, ci doar o perioadă cu temperaturi ceva mai mici decât media. Sunt specifice sezonului rece. Este o legătură cu vortexul polar și cu un curent de altitudine, pe la 10-11 km, unde există un curent de aer mult mai rapid. Dacă acest curent este perfect drept, blochează aerul de sus, dinspre nord, să coboare spre partea noastră, dar apar ondulații pe acest curent, există fluctuații.
Bogdan Antonescu, doctor în Meteorologie
Ploile de vară nu mai sunt banale, ci pot fi cu adevărat periculoase. La fel și furtunile, iar în ultimii ani au apărut tornadele. În urma unui studiu făcut în anul 2005, la nivel european, s-a ajuns la concluzia că va crește frecvența acestor fenomene, în următorii ani. „Mulți consideră că aceste fenomene nu pot avea loc în România, deși în țara noastră au fost 129 de tornade înregistrate între anii 1929 și 2013. A fost înregistrată o tornadă și în București, pe 9 iunie 1886. Se pot produce și în zone urbane, iar pagubele țin mai mult de calitatea construcțiilor. O casă foarte solidă este mai puțin afectată de un astfel de fenomen. Eu am scris de multe ori despre tornadele pe care, din păcate, oamenii nu le iau în serios și efectiv ignoră pericolul, până când se întâmplă. Iar atunci apar întrebările. Am văzut că și specialiștii din România se contrazic între ei, însă e clar că a fost tornadă”, spune dr. Bogdan Antonescu. O astfel de tornadă a fost filmată în Dobrogea, în mai 2019. Dar nu a fost singurul fenomen extrem din ultimii ani. În iulie 2018 au fost afectate 19 județe, cu sute de gospodării, peste 11.000 de hectare de teren agricol au fost distruse de inundații și alte peste 5.000 au fost afectate de grindină. „Sunt cicloni care vin dinspre Mediterana. Apar în fiecare an, de mai multe ori pe an, iar partea de sud a Europei întotdeauna are probleme. În cazul României, fenomenele acestea au fost provocate de un ciclon care a rămas mai mult timp în același loc. A fost mult mai mult decât o ploaie de vară. Există și probabilitatea ca în viitor să crească frecvența acestui tip de ciclon, în următorii 50 de ani, iar cea mai expusă zonă este sud-estul Europei”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Bogdan Antonescu. Specialistul mai spune că va trebui să ne adaptăm la noile condiții și să ne luăm mereu toate măsurile de precauție de care este nevoie.