Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu venirea primăverii natura începe să revină la viaţă. Chiar dacă nu putem spune că am avut o iarnă în adevăratul sens al cuvântului, primele raze ale soarelui de primăvară i-ar putea îmbia pe iubitorii de drumeţii să-şi stabilească deja primele trasee pe care le vor face. Pentru cei care ar vrea să vadă minuni ale naturii, unice în România sau chiar în Europa, le prezentăm câteva dintre atracţiile pe care ar putea să le includă pe lista viitoarelor excursii. Mulţi, cu siguranţă, le-aţi văzut, alţii, poate doar aţi auziţi de aceste creaţii fabuloase ale naturii şi sfatul nostru este să nu le ocoliţi.
Cascada Cailor, cea mai mare din ţară
Cascada Cailor este situată în Munții Rodnei, fiind formată din mai multe trepte de cădere liberă, situate la aproximativ 40 de metri una de cealaltă. Ea se formează din apa care se adună pe Muntele Cailor în urma topirii zăpezilor şi a ploilor frecvente din zonă. Acestea se strang într-un circ glaciar, după care alunecă pe versantul cel mai abrupt al muntelui Piatra Rea şi se revarsă peste Podul Cailor. Spectacolul oferit de căderea de apă este spectaculos.
Şuvoiale de apă se revarsă de la o întălţime de 90 de metri, Cascada Cailor fiind cea mai mare cascadă din ţara noastră.
Cel ma uşor se ajunge la cascadă luând ca reper staţiunea Borşa, iar de aici turiştii au la îndemână două trasee. Fie pe jos, urcând prin pădure, fie cu telescaunul. Dacă alegeţi variant prin pădure, trebuie să ştiţi că traseul montan durează o ora si jumatate. Pentru cei care preferaţi să alegeţi varianta mai comodă, ea va stă la dispoziţe permanent, telescaunul funcţionând atât vara, cât şi iarna.
Canionul 7 Scări, unic în Europa de Est
Canionul 7 Scări din Munții Piatra Mare este una din minunile naturale ale României. Formarea lui vine din Mezozoic, iar legenda care învăluie această creaţie a naturii spune că un drum până la Canionul 7 Scări era un test pentru fetele din satul Baciu care vroiau să se mărite. Feciori îşi duceau aici alesele cu care urmau să se însoare pentru a le testa rezistenţa fizică. Dacă treceau de acest hop, urma şi un al doilea. Cei doi tineri îndrăgăstiţi aveau să stea o noapte deasupra canionului. Dacă nu se certau deloc, atunci era meniţi să fie împreună toată viaţa. Canionul are o lungime de 160 de metri și o diferență între nivele de 58 de metri. Defileul, săpat în calcar, este format din șapte trepte și se transformă în cascade atunci când nivelul pârâului Șapte Scări, care se află în apropiere, crește. Prima scară a cascadei are opt trepte, în comparație cu ultima care are 35 de trepte. Până sus, de o parte şi de alta, drumul este străjuit de calcare. Canionul 7 Scări este unic în Europa de Est ca mărime, aici fiind iniţial fundul mării Theus unde se spune că au locuit dinozauri. Canionul se află la peste 1.000 de metri altitudine.
Citește pe Antena3.ro
Lacul care îşi schimbă culoarea
Lacul Albastru este situat în apropierea localității Baia Sprie din judeţul Maramureş, fiind unic prin faptul că își schimbă culoarea în funcție de lumină. Lacul este situat pe Dealul Minei și are o suprafață de jumătate de hectar. El s-a format în urma surpării unei galerii miniere în anii 1919-1920. El este unicat in Europa, este o arie protejata şi se află în custodia Parcului Natural Munţii Maramureşului, potrivit www.laculalbastru.ro. Datorita solubilizarii compuşilor sulfuroşi, apa are culoarea verde, uneori cu reflexe de smarald. Schimbările se văd cel mai bine în funcție de anotimp.
Primăvara, lacul are culoarea albastru deschis sau închis, iar vara apa devine verde, uneori ca smaraldul. Toamna, lacul devine albastru închis, ajungând chiar la maro.
Lacul Albastru măsoară aproximativ 50 de metri de pe un mal pe celălalt şi patru metri adâncime. Ajunşi aici, puteţi face şi o baie.
Focurile vii din Buzău şi Focşani
România are două zone, una situată în judeţul Focşani şi alte în judeţul Buzău, unde focurile ard mereu, dar potenţialul lor turistic este încă departe de a fi exploatat. În Focşani, Focul Viu se găseşte în satul Andreiaşu de Jos, pe versantul drept al văii Milcovului. El este considerat a fi cel mai extins câmp de focuri vii din ţară, atât ca întindere, cât şi ca debit de metan, respectiv 50 de tone pe an. Pe lângă acest fenomen straniu, zona mai oferă şi alte atracţii pentru turiştii care ajung aici. În apropierea comunei Andreiaşu de Jos se găseşte Rezervaţia Reghiu-Scruntarul, în care turiştii pot vedea fosile de rinoceri sau de baleen. De asemenea, pentru iubitorii de excursii zona mai vine cu două oferte: Rezervaţia Poiana Muntiorul şi Pădurea Cenaru. Şi aceasta din urmă este declarată rezervaţie naturală, ea adăpostind peste 370 de specii de plante şi în jur de 980 de exemplare de tisă. Şi cum după o zi în aer liber, merge şi un păhărel de vin, cramele din zonă vin cu oferte de nerefuzat. Cea de a doua zonă cu focuri vii din România se află în Subcarpații Buzăului, pe versantul vestic a culmii Breazău, la o altitudine de aproximativ 1.000 de metri. Pe raza comunei Lopătari, la 60 de kilometri de Buzău, focurile ţâşnite din măruntaiele pământului formează o imagine fabuloasă. Fenomenul devine şi mai spectaculos în timpul nopţii când culorile capătă un aspect diferit şi mult mai intens. Localnicii spun că dealurile înconjurătoare ascund rezerve importante de gaze naturale, petrol şi chiar uraniu.
Apă termală de Topliţa
Cascada de apă termală de la Topliţa din judeţul Harghita este unică în România, și a doua ca formațiune de acest fel din Europa, mai existând una în Italia. Apa termală din această cascadă provine din izvoarele situate mai sus, în staţiunea Bradul, iar apa îşi păstrează o temperatură constantă de 26-28 de grade Celsius pe tot parcursul anului. O altă caracteristică a cascadei este că apa termală îşi schimbă permanent culoarea, de la alb la brun. Culorile se formează datorită travertinului din straturile inferioare, aflat într-un proces continuu de depunere.
Adâncurile de sare ale Bucovinei
Salina Cacica din Bucovina este una dintre cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură din Europa. Deschiderea galeriilor s-a făcut cu specialiști din Imperiul Austro-Ungar, așa că meșteri ocnași au sosit la Cacica din sudul Galiției. Ei au fost completați de meseriașii ucrainieni pricepuți la prelucrarea lemnului. Vizitarea salinei durează între o jumătate de oră și o oră și jumătate. Ea trei orizonturi, dintre care două sunt turistice și unul este de exploatare. Intrarea în mină se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Temperatura în mină este de aproximativ 15 grade Celsius. Prin galeriile săpate manual, fără utilaje, se ajunge la adâncimea de 44 de metri, în Grota Piticilor şi în Sala de Bal. Tot aici este amenajată şi o capelă, capela Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, unde oficiază slujbe preoţi romano-catolici, greco-catolici și ortodocsi . Cei care ajuns la salină, pot vizita şi Catedrala romano-catolică Adormirea Maicii Domnului, care este în apropiere. Sfinţită în 1904, Catedrala, ridicată în stil gotic, se remarcă prin vitraliile lucrate cu praf de aur şi icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.
Peştera de gheaţa din Apuseni
Peștera Ghețarul de la Scărișoara, aflată pe raza Parcului Natural Apuseni, adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei. Complexul carstic Scărişoara include cea mai mare peşteră cu gheață din România - Peştera Scărişoara - lungă de 700 de metri și desfăşurata pe o diferență de nivel de 105 m. Vârsta gheţarului s-a stabilit a fi în jur de 3.000 de ani, un volum de circa 75.000 de metri cubi de gheață şi o grosime medie de 26 de metri. Intrarea în peştera Scărişoara se face printr-un aven (puț vertical) cu o adâncime de 48 de metri și un diametru în jur de 60 de metri. Acest aven este amenajat cu scări metalice în vederea facilitării accesului turiştilor. Peştera este împărţită în mai multe sectoare, ce au diferite denumiri. Astfel, chiar după intrare, în peşteră se află în Sala Mare și apoi trece în Biserica unde pot fi admirate peste 100 de formaţiuni stalagmitice de gheață. De aici se poate ajunge în Rezervaţia Mare, printr-o galerie cu o lungime de aproximativ 70 de metri sau în Rezervaţia Mică, însa vizitarea acestora este permisă doar în scopuri ştiinţifice cu autorizaţie specială de la Institutul de speologie Emil Racoviţă din Cluj-Napoca. Galeria care coboară la punctul cel mai adânc al peşterii, 105 de metri, este denumită Galeria Maxim Pop. Catedrala și Sânzianei celelalte secţiuni ale peşterii Scărişoara - acestea fiind lipsite de gheață.
