Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce defineşte un oraş? Monumentele, clădirile, statutul cultural, curăţenia străzilor sale? Sau oamenii, evenimentele, amintirile, ritmul cotidian, legendele, paradoxurile sale? Clujul uimeşte prin diversitatea sa, fiind un oraş conservator şi selectiv, dar in acelaşi timp primitor şi tolerant.
Un exemplu de imbinare a stilurilor gotic şi baroc
Ce defineşte un oraş? Monumentele, clădirile, statutul cultural, curăţenia străzilor sale? Sau oamenii, evenimentele, amintirile, ritmul cotidian, legendele, paradoxurile sale? Clujul uimeşte prin diversitatea sa, fiind un oraş conservator şi selectiv, dar in acelaşi timp primitor şi tolerant. Istoria sa este străns legată de catolicism, greco-catolicism şi protestantism, edificiile de cult fiind unele dintre simbolurile-cheie ale Clujului.
Centrul anticei cetăţii romane, astăzi Piaţa Muzeului, este dominată de biserica şi fosta mănăstire franciscană. Situate pe Str. Victor Deleu, fostă Săvineşti, nr. 2-4, acestea se numără printre cele mai remarcabile clădiri ale oraşului.
Această străduţă iţi oferă surprize nebănuite, datorită rafinatelor detalii ale unei clădirii gotice, urmată de o biserică barocă, vizavi păstrăndu-se o porţiune din fortificaţiile masive de secol XIII-XIV ale oraşului medieval.
Etapa gotică
Citește pe Antena3.ro
Iniţial pe acest loc a existat o mai veche biserică catolică, prima din Cluj, ridicată in secolele XI-XII, care a fost distrusă in timpul invaziei tătare din 1241, fiind probabil reconstruită intre 1260 şi 1290. In timpul ultimelor restaurări din anii 1980 a fost găsit un fragment din absida altarului romanic in una din criptele actualei bisericii, putănd astfel fi demonstrat stilul edificiului. Cea de-a doua biserică este o basilică gotică cu trei nave şi altar prevăzut cu contraforturi. In 1442, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, care a acordat o alocaţie anuală de 50 de florini de aur destinată lucrărilor de transformare şi construcţie a unei mănăstiri, biserica a fost lărgită şi i-au fost adosate clădirile mănăstirii. Lucrările au inceput la jumătatea secolului al XV-lea, incheindu-se la inceputul secolului următor.
Mănăstirea
Complexul mănăstiresc este un patrulater dispus in jurul unei curţi interioare. Galeria cu arcade frănte gotice s-a păstrat doar in aripa de nord. Insă şi aici bolţile gotice au fost refăcute in stil baroc. Celelalte trei aripi ale galeriei şi-au pierdut aspectul original, fiind inglobate unor construcţii ulterioare. Deşi a fost transformată, structura sa planimetrică se poate distinge clar, elementele gotice originale rămănănd dominante in anumite zone ale clădirii.
Refectoriul, oficiul, bucătăria şi cele două cămări pentru provizii erau la parter, in aripa de nord. In latura de vest era arhondaricul, un fel de sală de recepţii. In partea de est a clădirii era sala capitulară, iar probabil in aripa de sud erau: biblioteca, scriptoriul şi arhiva, dormitoarele fiind la etaj. Mănăstirea era cunoscută pentru biblioteca sa, colecţie care depăşea, se pare, 1.000 de volume.
Reforma şi Contrareforma
O dată cu alungarea ordinelor religioase catolice de către protestanţi in martie 1556, clădirea mănăstirii nu a mai fost folosită cu scop religios, aproape un an fiind reşedinţa reginei Izabella a Ungariei. In anul 1557 clădirea a devenit şcoală, unde din 1568 se preda in spirit unitarian. Conform dorinţei lui Báthory Gábor, in 1609 clădirea a fost donată cultului reformat-calvin. Insă din 1693, cănd a fost instaurată dominaţia habsburgică, biserica şi mănăstirea au fost inapoiate Bisericii Catolice, ele fiind folosite de călugării iezuiţi. Aceştia au infiinţat o şcoală, ce a funcţionat pănă in 1725, cănd iezuiţii pleacă, datorită revenirii in oraş a franciscanilor.
Â
Etapa barocă
Datorită transformărilor incepute in 1728 de călugării franciscani, aspectul gotic al faţadei de vest şi interiorul bisericii au fost schimbat integral, primind formă barocă. Modificările au atins şi clădirile mănăstirii, astfel doar refectoriul (sala de mese), situat in latura de nord, şi sala de lăngă sacristia bisericii din latura de est mai păstrează aspectul gotic, ambele avănd bolţi gotice.
După 1948, clădirile au fost confiscate, iar ordinul franciscanilor din Romănia a fost dizolvat. Din 1950, clădirea mănăstirii a adăpostit "Şcoala de Muzică", devenită ulterior "Liceul de Muzică Sigismund Toduţă".
Biserica şi fosta mănăstire au fost renovate in 1912. Ultimele lucrări de consolidare şi restaurare au fost efectuate in perioada 1976-1978, urmate apoi de altele mai detaliate in 1980-1986.Â
In prezent
După 1990, biserica a revenit in proprietatea ordinului romano-catolic franciscan, impreună cu o parte din vechea mănăstire. Pănă de curănd, liceul de muzică "Sigismund Toduţă" işi desfăşura activitatea in două clădiri revendicate, una fiind in proprietatea Bisericii Catolice şi cealaltă in proprietatea Bisericii Ortodoxe. Clădirile au fost retrocedate in 2005, fiind solicitată punerea in posesie. Primăria Cluj a atacat trei decizii de retrocedare către biserici in ultimii doi ani, printre care şi cea către Ordinul Franciscan a Liceului de Muzică, procesele se află pe rolul instanţelor.
Piaţa Muzeului a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, printre care: Piaţa Mică, Piaţa Carolina şi Piaţa Dimitrov
De celelalte două părţi ale altarului se află statuile a doi regi maghiari, Sf. Ştefan şi Sf. Ladislau. In partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele avănd cripte. Cea estică a fost destinată familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, cel care a donat bisericii o reprezentare a Măntuitorului răstignit pe cruce. Datorită acestei cruci, capela se numeşte Capela Sfănta Cruce. Celelalte capele poartă numele de Sf. Ştefan şi Sf. Iosif.
Importanţa acestui spaţiu public este evidenţiată de Obelisc, amplasat aici din 1898. Piaţa Muzeului este mărginită de clădiri frumoase din secolele XVIII-XIX, de spaţiu verde, terase pe partea stăngă, dar mai ales maşini parcate
Biserica barocă
Turnul construit in 1728, cu acoperişul său in formă de bulb, domină compoziţia barocă a faţadei bisericii. Elevaţia turnului are trei registre, decorate cu pilaştrii ce au capiteluri dorice şi statui. Deasupra portalului se află statuia Fecioarei Maria, protectoare a bisericii, in al doilea registru al faţadei fiind amplasate statuile Sf. Francisc şi Sf. Anton, opere ale sculptorului Johannes Nachtigall.
Â
Degradări
Umiditatea a produs grave deteriorări tencuielii şi zidăriei chiar pe faţada laturii de nord a clădirii, unde este accesul elevilor in liceu. Aceste probleme se datorează doar proastei colectări şi dirijări a apelor pluviale, care prin infiltrare produc igrasie in zona soclului şi a acoperişului. Acest fenomen mai poate apărea şi din cauza unor deficienţe ale conductelor de canalizare sau a unui sistem defectuos de indepărtare a apelor pluviale de clădire. Dar intărzierea reparaţiilor din lipsa de fonduri sau folosirea materialelor neadecvate au agravat această situaţie. In aceeaşi stare este şi curtea interioară, asfaltată in intregime.
Trebuie amintit impactul negativ avut odată intrat in clădire, intrucăt au fost utilizate materiale improprii restaurării unei clădiri medievale, ceea ce a diminuat mult valoarea de patrimoniu a clădirii. Recenta intervenţie cromatică asupra faţadelor este total necorespunzătoare, oferind unui monument de arhitectură aspectul unei cutii de bomboane
