Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Catifea, vă sună cunoscut cuvântul, nu? Dar la o atentă cercetare veţi observa că denumirea delicatei ţesături a fost împrumutată în limba română din turcă – “kadife” şi neogreacă – “katifés”.
Catifea, vă sună cunoscut cuvântul, nu? Dar la o atentă cercetare veţi observa că denumirea delicatei ţesături a fost împrumutată în limba română din turcă – “kadife” şi neogreacă – “katifés”. Asta ne poate aduce mai aproape de posibilele origini ale acestui material preţios. Deşi cercetătorii nu sunt siguri de originea catifelei, se crede totuşi că ea ar proveni dintr-un oraş din zona vechii Persii, numit în arabă Kathifet. Este singura menţionare care ar putea explica legătura catifelei cu o zonă istorico-geografică recunoscută în istoria textilelor de artă.
Se pare că, la început, catifeaua, fabricată undeva într-o localitate aflată pe ruta Drumului Mătăsii, era realizată exclusiv din mătase. Asta făcea să fie foarte apreciată şi scumpă în schimburile comerciale din perioada Evului Mediu. Ţesătura era şi este caracterizată de prezenţa firelor foarte dese, perpendiculare pe suprafaţa materialului, care sunt mai scurte de un milimetru. De aici şi senzaţia plăcută la atingere.
Din Orientul Mijlociu
Catifeaua se consideră că pătrunde în jurul anului 1200 în Europa prin Italia, acolo unde în republicile maritime ca Genova şi Veneţia, dar şi în oraşele-state ca Florenţa şi Lucca veneau negustori din Orientul Mijlociu cu cele mai exotice mărfuri.
Ţesăturile preţioase erau considerate produse de lux, iar catifeaua a reuşit să stârnească un adevărat fenomen economic. Cererea mare a acestui material, din partea familiilor bogate de nobili, a îmbogăţit o mulţime de comercianţi la acea vreme, suficient cât să adune averi care le-au permis să-şi înfiinţeze bănci sau să plătească armatele oraşelor-state.
Bancherii şi comercianţii din oraşele italiene au devenit foarte înstăriţi, pentru că propriile urbe au dominat, pur şi simplu, din perioada Renaşterii până în secolul al XVIII-lea tot negoţul cu catifea în întreaga Europă. Secole de-a rândul, Florenţa, Siena, Lucca, Veneţia şi Genova au aprovizionat continentul european cu catifele, graţie industriei de fabricare ce a cunoscut o extraordinară dezvoltare în Italia începând cu secolul al XII-lea.
Deci nu numai comerţ, ci şi producţie, una foarte diversificată, pentru că de-a lungul timpului catifeaua a fost folosită în foarte multe domenii, de la îmbrăcăminte la amenajarea interioarelor (tapete pentru pereţi, tapiţeria mobilei, obiecte decorative, perdele etc.) şi chiar până la decorarea interioarelor anumitor tipuri de vehicule de transport (caleşti, litiere).
Interesant este că în italiană cuvântul catifea este denumit “velutto”, care în traducere ar însemna “ca de lână, lânos”, deci un fel de caracterizare a aspectului materialului, ceea ce face ca unii cercetători să susţină că producţia italiană a acestei ţesături ar fi început în Sicilia, prin imitarea cu lână a veritabilei şi finei catifele orientale realizate din mătase. Oricare ar fi însă originea catifelei, ea este şi azi asociată cu eleganţa.
Dar nu orice fel de catifea este preţioasă. Acest material a fost fabricat cu fibre de lână, bumbac, ajungându-se azi şi până la fibre sintetice. Asta a făcut să-i scadă preţul şi să fie mult mai accesibilă.
