NE-AM INTERESAT PENTRU TINE
Conform unei statistici facute de INS (Institutul National de Statistica), mai mult de 15% din cladirile cu destinatia de locuinta din Romania sunt construite inainte de 1945. Proprietarii acestor constructii se confrunta cu doua mari probleme. Prima dintre ele este de natura igienico-sanitara: peretii sunt macinati de umezeala si mucegai, iar instalatiile de apa si gaze s-au subrezit. A doua, dar si cea mai presanta, este nivelul de siguranta pe care aceste cladiri il prezinta in caz de seism.
VRANCEA, CEL MAI PUTERNIC CENTRU SEISMIC
Domnul Constantin Budan, inginer in constructii civile si conferentiar universitar la Facultatea de Constructii din Bucuresti, afirma ca inainte de 1960-1970 nu exista pus la punct un sistem de calcul antiseismic la proiectarea cladirilor, acestea fiind proiectate si construite numai pe baza calculului simplificat si a experientei anterioare (cladirile simetrice si masive s-au dovedit a fi mai stabile). La proiectarea cladirii nu se calcula efectul pe care l-ar avea un cutremur cu o anumita magnitudine asupra cladirii si prin urmare nici nu erau luate masurile necesare protejarii constructiei respective. Problema este cu atat mai mare, cu cat Romania se afla intr-o zona cu activitate seismica intensa, Charles Rihter catalogand zona Vrancea drept cel mai periculos centru seismic din Europa (in conditiile in care aceasta zona este foarte populata). Domnul Budan afirma ca in cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7,5 grade pe scara Richter putine dintre aceste cladiri ar mai ramane in picioare. Intrebarea fireasca in urma acestei introduceri este ce se va intampla cu aceste cladiri si cu locatarii lor? Pentru a primi raspuns la aceasta intrebare, am vorbit cu domnul Alesandru Avram, de la Directia de Investitii din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Dansul a declarat ca Primaria a luat masuri in acest sens si a demarat un program pentru consolidarea cladirilor vechi.CUI NE ADRESAM?
Citește pe Antena3.ro
CAT PLATIM?
Primaria va suporta costurile expertizei si va aloca sub forma de imprumut banii necesari proiectarii si executarii lucrarilor, acestia urmand a fi restituiti de catre proprietari, dupa finalizarea lucrarilor, in timp de 25 de ani, in rate fixe, lunare, fara a plati dobanda. Drept garantie pentru acest imprumut, locuinta este ipotecata, ipoteca fiind ridicata in momentul in care suma care ii revine de plata proprietarului, din costul total al lucrarilor de consolidare, este achitata. Proprietarii care au venituri, pe membru de familie, mai mici decat venitul mediu pe economie sunt scutiti de la plata ratelor lunare pe perioada in care realizeaza aceste venituri. Suma pe care trebuie sa o plateasca fiecare proprietar se calculeaza in functie de suprafata pe care o ocupa locuinta sa, din spatiul total al imobilului consolidat.CAZ CONCRET
FAPTE, NU VORBE
|
Pana in prezent, pe raza municipiului Bucuresti au fost incluse in clasa I de risc seismic 125 de cladiri,
dintre care sase au fost consolidate, noua se afla in executie, 12 in proiectare, 16 in program de proiectare
si trei in program de executie.
Restul de 79 de cladiri se afla pe lista de asteptare pana vor fi bani disponibili de la buget.
Oare se va intampla vreo minune, si cutremurul va astepta ca primaria sa termine lucrarile de consolidare? Nu stiu, insa ar fi laudabil ca proprietarii cladirilor care se afla in aceasta situatie sa se implice mai mult in actiunile care tin de lucrarile de consolidare.
Nu ar trebui sa se astepte tot timpul interventia statului. In foarte putine tari din lume statul se implica atat
de mult in desfasurarea lucrarilor de consolidare.
Mai mult chiar, in unele tari, cum ar fi Franta sau Japonia, locatarii sunt amendati fiindca nu si-au consolidat cladirile, deoarece acestea pot deveni pericol public.
|