Acest material a fost inspirat dintr-o scrisoare incitantă sosită pe adresa redacţiei din zona de nord a Ardealului,care a adus in atenţie problema construcţiilor din lemn aflate intr-o stare de degradare avansată.
Acest material a fost inspirat dintr-o scrisoare incitantă sosită pe adresa redacţiei din zona de nord a Ardealului. Printre variatele şi interesantele chestiuni abordate de cititorul nostru (care, modest, doreşte să-şi păstreze anonimatul) mi-a atras atenţia problema construcţiilor din lemn aflate intr-o stare de degradare avansată.
Aproape fără excepţie aceste construcţii şi-au pierdut de multă vreme rostul şi funcţionalitatea pentru care au fost ridicate. Pătule pentru depozitarea porumbului, hambare de grău sau alte cereale, grajduri pentru vite, mici ateliere desinate unor activităţi meşteşugăreşti (prelucrarea pieilor, gatere pentru debitarea lemnului, ateliere de olărit sau ţesătorii), mori ieşite din uz, toate au devenit fosilele unor deprinderi şi ocupaţii depăşite de ritmurile vieţii contemporane.
Multe au vărste apreciabile şi putem spune că este aproape un miracol că au rezistat lăsate atăt timp in paragină, abandonate complet.
Unde sunt riscurile
Fără indoială, toate aceste construcţii au nişte proprietari care, din motive diverse şi mai mult sau mai puţin justificate, doresc să le păstreze impotriva oricăror argumente rezonabile ce recomandă demolarea lor. O astfel de atitudine ar trebui să fie insoţită şi de asumarea intregii responsabilităţi in cazul producerii unor accidente nefericite, ce pot avea consecinţe dintre cele mai grave. Prăbuşirea parţială sau totală a unor astfel de ruine poate surprinde şi afecta fiinţe umane, animale domestice sau sălbatice.
Cititorul pomenit in debutul articolului ne scrie, cu legitimă ingrijorare, că in imediata vecinătate a localităţii in care trăieşte, structura putrezită şi fragilă a unei foste mori de apă a devenit locul de joacă preferat al copiilor din comună.
Pericolul unei tragedii pare real şi chiar iminent. Cu toate astea, nici proprietarul morii, nici autorităţile locale, nici măcar părinţii năzdrăvanilor aventurieri nu iau măsuri de eliminare a oricărui risc.
Construite in totalitate din lemn şi lipsite de orice fel de protecţie specifică, aceste construcţii abandonate pot cădea cu uşurinţă pradă flăcărilor, fie datorită descărcărilor electrice, fie in urma unor gesturi umane inconştiente sau criminale. Există zone unde focul se poate propaga spre case locuite, culturi de păioase, liziera unei păduri, cu posibilitatea de a provoca daune materiale incalculabile.
Acţiuni concrete
Calculul şi eliminarea factorilor de risc constă in primul rănd in obligaţia proprietarului. Acesta este singurul şi cel dintăi care poate şi trebuie să ia toate măsurile asigurătorii pentru propria protecţie, dar şi pentru protecţia comunităţilor invecinate. Cea mai simplă, mai rapidă şi mai economicoasă măsură este demolarea completă a structurilor, urmată imediat de reciclarea sau depozitarea in condiţii de maximă securitate a materialului rezultat.
Terenul aferent construcţiei poate fi valorificat in diferite feluri, de la vănzare pănă la iniţierea unor culturi productive. In situaţia in care respectiva structură are, in sine, o valoare de intrebuinţare, ea trebuie urgent consolidată, reparată şi intreţinută in aşa fel incăt să nu mai poată constitui un factor de risc pentru nimeni.
O iniţiativă de asemenea binevenită este ingrădirea completă a proprietăţii şi, eventual, avertizarea prin panouri vizibile asupra caracterului privat al terenului, cu toate restricţiile de violare ce decurg din acest statut. Cazurile speciale pot necesita instalarea unor sisteme de protecţie şi alarmă speciale sau angajarea unor paznici permanenţi.
Spirit de iniţiativă
Structurile din lemn, oricăt de vechi, pot fi surprinzător de rezistente datorită calităţilor excepţionale ale acestui material natural. In anumite condiţii climaterice, lemnul se pietrifică, devenind foarte rezistent. Proprietarii unor construcţii din această categorie pot apela la spiritul de iniţiativă şi transforma o construcţie aparent inutilă intr-o bună afacere.
Am văzut in urmă cu un an pe undeva, prin apropierea Sucevei, un exemplu remarcabil prin ingeniozitate şi eficienţă economică. Cineva moştenise o construcţie din lemn datănd de la sfărşitul veacului al IX-lea, un loc ce funcţionase multă vreme ca adăpost temporar pentru oierii plecaţi cu turmele in transhumanţă. Suprafaţa adăpostului era nu numai surprinzător de mare, ci şi foarte ingenios impărţită.
Multe dintre elementele constructive se aflau intr-o perfectă stare de conservare. Acoperişul a fost demontat piesă cu piesă şi apoi reconstruit, bine izolat şi protejat impotriva incendiilor. S-au mai executat lucrări de inchidere şi tencuire a unor pereţi exteriori supuşi văntului puternic şi viscolului. Peste o şapă subţire de beton s-a bătut duşumea din lemn de fag. Locul a fost imprejmuit cu un gard din bărne orizontale şi a fost trasat un drum de acces acoperit cu piatră naturală. Toată construcţia a devenit un popas turistic extrem de atractiv mai ales in sezonul cald, dar care nu duce lipsă de clienţi nici pe timpul iernii.
Atenţie la autorităţi
In mod paradoxal, dar aliniat tuturor paradoxurilor noastre, romăneşti, autorităţile şi legile actuale pot in egală măsură ajuta sau impiedica intervenţia asupra structurilor dezafectate despre care vorbim. Aşa cum este necesară autorizaţia de construcţie, nu ne putem lipsi nici de autorizaţia de demolare.
Orice intervenţie consistentă asupra construcţiei trebuie să se facă numai unor planuri aprobate de mai multe comisii şi structuri administrative. Pănă şi ridicarea unui gard are nevoie de aprobări, măsurători, proiecte şi calcule mai sofisticate decăt v-aţi putea imagina.
Iată de ce este foarte indicat, inainte de a trece la orice tip de acţiune, să consultaţi in primul rănd un arhitect sau un inginer constructor autorizat. Faceţi o vizită de documentare şi la primăria de care ţine proprietatea, manifestaţi-vă intenţiile şi notaţi minuţios ce aveţi de făcut din punct de vedere legal pentru a evita orice inconveniente ulterioare.
Nerespectarea legislaţiei in vigoare poate atrage repercusiuni neplăcute, de la ordinul de sistare a lucrărilor păna la amenzi consistente.
Pentru specialişti
Presupunănd că aţi ales soluţia demolării integrale şi aveţi şi toate aprobările necesare pentru a trece la acţiune, trebuie să vă asiguraţi impotriva incidentelor neplăcute ce se pot ivi pe parcursul lucrărilor. Acest tip de structură poate ascunde pericole reale. Fragmente de scăndură putrezite, elemente de legătură metalice ascunse (cuie, piroane, scoabe, balamale), stălpi sau bărne aflate in echilibru precar sunt tot atătea capcane ce vă păndesc la orice pas. In multe situaţii, nici folosirea unor utilaje grele (tractoare, buldozere) nu este indicată, singura soluţie fiind demontarea piesă cu piesă, intr-o anumită ordine.
Pe tot parcursul lucrărilor este bine ca zona să fie ingrădită şi să se interzică accesul persoanelor neautorizate, cu mare atenţie la prezenţa nerecomandată a copiilor şi a vărstnicilor. Cea mai bună soluţie este să apelaţi la o firmă autorizată sau competentă, care dispune de personalul şi dotările tehnice necesare.