Dimitrie Cantemir are un muzeu în Istanbul

Inaugurarea Casei Cantemir a fost urmărită cu interes atât de presa turcă, cât şi de cea română, iar biroul de turism al Primăriei din Istanbul a declarat că va înscrie Muzeul în lista obiectivelor turistice ale oraşului. Şase luni mai târziu, acest monument recent restaurant a suferit o rapidă degradare

Inaugurarea Casei Cantemir a fost urmărită cu interes atât de presa turcă, cât şi de cea română, iar biroul de turism al Primăriei din Istanbul a declarat că va înscrie Muzeul în lista obiectivelor turistice ale oraşului. Şase luni mai târziu, acest monument recent restaurant a suferit o rapidă degradare

Aflaţi la Istanbul pentru summit-ul din iunie 2007 al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), preşedintele Traian Băsescu şi Günter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene, au inaugurat Muzeul Dimitrie Cantemir, alături de Mustafa Demir, primar al districtului Fatih, şi Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român.

Cartierul Fener

Celebrul cartier al grecilor din Istanbul, cu străzi întortocheate, dar bine pavate, care adesea se împletesc într-un urcuş abrupt, este cunoscut în istoria noastră, datorită abilităţii familiilor: Mavrocordat, Ipsilanti, Moruzi, Caragea, Suţu, Mavrogheni, Hangerli, Rosetti, Callimachi, Racoviţă şi Ghica de a obţine funcţii sau tronul Ţărilor Române. Aceste 11 familii fanariote au “administrat până în 1821 pentru Înalta Poartă” începând din 1711 Moldova şi din 1715 Ţara Românească.

De-a lungul timpului, dezvoltarea urbanistică a Fenerului a fost restricţionată de dealuri şi de zidurile bizantine ce datează din secolul al V-lea. Parţial vizibile, acestea se întind de la Marea Marmara la Cornul de Aur şi înconjoară dinspre apă cartierul. Deşi ridicate de împăratul Theodosius al II-lea între anii 412 şi 450, în zona Cornului de Aur, o importantă parte din ruinele turnurilor şi din ziduri a fost demolată între anii 1984 şi 1987 pentru fluidizarea traficului şi crearea unor spaţii verzi de-a lungul ţărmului.

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, influentele familii greceşti care îşi aveau reşedinţele în jurul Patriarhiei încep să părăsească Fenerul, mutân­du-se la Tarabya, Kurucesme sau Arnavutkoy, pe malul Bosforului. Da­torită funcţionarilor şi meşteşugarilor care au rămas, cartierul şi-a păstrat identitatea greacă, dar numărul familiilor musulmane era în continuă creştere. Incendiul din 1870 şi cutremurul din 1894 au permis o puternică industrializare a zonei şi o îndesire a spaţiului construit, structura urbană anterioară nefiind păstrată decât cu mici excepţii.

În secolul al XX-lea, cartierul decade, sărăcind în anii ’60, o dată cu mutarea zonei navale industriale de la Cornul de Aur la Tuzla.

În prezent, locuitorii sunt musulmani, reprezentând o comunitate conservatoare din punct de vedere religios. Înainte de începerea proiectului de reabilitare a zonei, cele mai multe dintre clădiri erau într-o stare proastă, cinci ani mai târziu majoritatea fiind încă abandonate.

Proiectul Fener Balat

Casa Cantemir face parte dintr-un amplu proiect de reabilitare şi restaurare desfăşurat între anii 2003 şi 2008, în cadrul programului european MEDA. În această perioadă, 126 de clădiri din cartierele Fener şi Balat ale districtului Fatih au fost restaurate şi reabilitate. În cadrul proiectului s-a acordat atenţie îmbunătăţirii cana­lizării şi iluminatului public.

Casa Cantemir

Ascunsă de ziduri înalte recent refăcute, clădirea se remarcă prin simplitatea detaliilor arhitecturale. Fe­restrele înguste şi uşile prezintă ancadramente simple din piatră, acoperişul fiind din olane. Nu se cunoaşte anul exact al construcţiei, însă este evident că au existat mai multe etape, tehnica de construcţie fiind caracteristică secolelor XVI-XVIII. Etajul al doilea cu vasta sa terasă este abandonat. Juridic, acest spaţiu aparţine Patriarhiei Ortodoxe a Grecilor. Muzeul Dimitrie Cantemir ocupă etajul întâi, respectiv două camere şi un coridor, parterul, format dintr-o singură cameră, urmând a deveni un centru social în zonă. Din punct de vedere juridic, parterul şi primul etaj aparţin Primăriei din Fatih.

Restaurarea

Clădirile istorice sunt o resursă preţioasă, însă acestea nu pot fi integrate în oraşul contemporan decât dacă noua lor funcţiune este compatibilă cu morfologia şi scara lor. Punerea în va­loare a bunurilor de patrimoniu afectate de trecerea timpului, aducerea lor la o stare, formă, culoare şi aspect cât mai apropiate de cea iniţială constituie întotdeauna o provocare. Muzeul Cantemir este, din păcate, un exemplu negativ al dificultăţilor şi contra­dicţiilor cu care se confruntă punerea în valoare a patrimoniului şi reutilizarea acestuia.

Recunoaşterea meritelor lui Di­mitrie Cantemir prin crearea unui muzeu, a unui centru social şi amenajarea unui spaţiu verde reprezintă o iniţiativă lăudabilă. Până nu demult o ruină, Casa Cantemir este departe de a fi un obiectiv reabilitat cu succes, pe bani europeni. Restaurarea Muzeului Dimitrie Cantemir a costat 200.000 de euro, fără a fi incluse aici cheltuielile amenajării expoziţiei docu­mentare dedicată principelui român.

Situaţia juridică a clădirii nu a permis izolarea împotriva infiltraţiilor în partea care aparţine Patriarhiei Ortodoxe. Astfel s-a produs inevitabilul. După doar câteva zile de ploaie, procesul de degradare a dat naştere unor fenomene diverse, de la simple alterări cromatice până la reduceri de rezistenţă mecanică, fragmentări sau de­zintegrări de material.

Semne de întrebare

Termenul de garanţie a lucrărilor de restaurare este de doi ani, însă proiectul de reabilitare a zonei Fener Balat s-a încheiat, iar fonduri pentru astfel de intervenţii nu sunt disponibile. Este de competenţa Primăriei districtului Fatih, ca proprietar al acestei părţi din clădire, să ia măsurile adecvate. Din păcate, ICR Istanbul poate doar să insiste, să aştepte răspunsuri din partea autorităţilor turce şi să spere să nu mai plouă.