De ce vorbim despre internet? Apariţia noilor generaţii de calculatoare (de mare viteză, cu o uriaşă capacitate de memorie internă) a pus, practic, la indemăna oricui are aproximativ 500 de euro şi dorinţa de a invăţa un limbaj de programare un instrument de lucru deosebit de puternic.
De ce vorbim despre internet? Apariţia noilor generaţii de calculatoare (de mare viteză, cu o uriaşă capacitate de memorie internă) a pus, practic, la indemăna oricui are aproximativ 500 de euro şi dorinţa de a invăţa un limbaj de programare un instrument de lucru deosebit de puternic. In măsura in care orice problemă poate fi pusă intr-un algoritm logic, aceasta devine rezolvabilă prin intermediul calculatorului. Uriaşe baze de date, mii şi mii de informaţii din domenii diverse, ultimele noutăţi pot fi stocate şi catalogate cu ajutorul calculatorului. Numai că apare un impediment: cum au acces şi alţii la toate acestea? Aici intră in scenă internetul.
Ce-o fi internetul?
Pentru ca volumul din ce in ce mai mare de informaţii stocate pe diferite calculatoare aflate in diverse locuri ale globului să fie accesibil şi altora, era necesară o reţea (in engleză "net") care să lege toate aceste calculatoare (sau majoritatea) intre ele, astfel incăt să se poată efectua un permanent schimb de informaţii. Ca structură, internetul reprezintă un uriaş "fluviu" informaţional la care se racordează tot mai mulţi utilizatori, fie in ideea de a aduce noi informaţii, fie in ideea de a primi informaţii.
Fiecare pune la dispoziţia celorlalţi numai o parte din informaţiile aflate pe calculatorul personal. O altă facilitate oferită de internet se referă la posibilitatea de a conversa (in scris) cu una sau mai multe persoane aflate in acelaşi timp in reţea atăt prin chat căt şi prin messenger. O a treia facilitate o reprezintă aşa-numita "poştă electronică" (sau e-mail) prin care internetul permite utilizatorilor să-şi aleagă o adresă parolată la care să primească şi de la care să trimită mesaje către alţi utilizatori. Căutarea informaţiilor dorite se realizează cu programe complexe numite "motoare de căutare". Cele mai performante şi cunoscute motoare sunt GOOGLE, YAHOO şi MSN, nu neapărat in această ordine.
Cum ne racordămÂ
Racordarea se face prin intermediul unui server deţinut de firma furnizoare de internet. Fiecare utilizator deţine o parolă, un număr unic după care serverul il recunoaşte şi identifică traficul (sau cantitatea de informaţii) care trece de la şi inspre calculator. Fizic, această legătură se realizează fie prin cablu individual, fie prin cablu de la telefon, fie wireless, adică fără fir (de exemplu, cazul telefoanelor mobile Zapp).
Internet de cartier
In multe zone ale Bucureştiului (şi nu numai) au apărut multe mici firme care oferă conexiuni de internet. De fapt, acestea nu sunt altceva decăt un fel de internet-cafe-uri care oferă serviciile la domiciliu, adică beneficiind de un server mai puternic işi permit ca semnalul primit să-l redistribuie către alţii prin cablu, la domiciliul acestora. Ţin să atrag atenţia că vorbim despre firmele de internet de cartier, şi nu despre reţelele de cartier. Diferenţa dintre internet şi reţeaua propriu-zisă este uriaşă.
O reţea se poate realiza cu două sau mai multe calculatoare conectate printr-un distribuitor (hub) şi care facilitează schimbul de informaţii numai şi numai intre acestea (cu un anumit grad de prioritate intre ele), in timp ce internetul este o chestie mult mai complexă.
Avantajele netului de cartier constau in aceea că preţurile sunt mai scăzute şi traficul este, practic, nelimitat. In genere, aceste reţele de net sunt mai puţin ocupate in timpul zilei şi devin aglomerate seara, fiind folosite in special de tineri.
Ce trebuie să ştimÂ
Pentru a putea alege din ofertele de internet existente trebuie să cunoaştem căteva lucruri. Trebuie luat in considerare la ce folosim internetul. Dacă este vorba doar despre a naviga din cănd in cănd pentru plăcerea proprie, nu avem nevoie de o ofertă cu timp nelimitat, fiind suficientă una cu timp limitat. Un alt criteriu de alegere: viteza de descărcare a informaţiilor din reţea pe calculatorul propriu. Viteză mare inseamnă timp mai scurt. De asemenea, este importantă cantitatea de informaţii dorită a fi descărcată, intrucăt sunt firme care o limitează. Atenţie mare! Cam aceleaşi firme care furnizează abonamente la cablu au impărţit Bucureştiul şi in cazul furnizării de internet cu aceleaşi neajunsuri.
Calculator şi anexe
In general, un calculator este compus dintr-o unitate centrală, un display (ecran), o tastatură şi un mouse. Unitatea centrală inglobează o unitate de calcul, unităţi de memorie, DVD CD R/W şi mai multe interfeţe. Se pot cupla mai multe periferice cum ar fi boxe, imprimantă, cameră video, joystick-uri, un volan (in special pentru jocuri). Se poate ataşa un dispozitiv Playstation sau home-cinema. O interfaţă mai specială permite conectarea la aceasta a unor sisteme mai vechi de redare audio (pickup, casetofon) sau video (monitor tv). Se conectează printr-o interfaţă specială la internet.
Sfat
Pentru a descărca anumite materiale sau pentru a te abona la anumite servicii cu plată (de exemplu "Caţavencu" solicită o taxă pentru citirea materialelor) este necesar să plătiţi o sumă oarecare. Aceasta trebuie plătită prin intermediul unei cărţi de credit, in care scop vi se cere seria acesteia.
Pentru a evita intervenţia unor hackeri specializaţi in decodarea şi jefuirea cărţilor de credit recomandăm următorul procedeu. Solicitaţi băncii eliberarea unui al doile card, pe care transferaţi o sumă apropiată de cea de plată şi plătiţi rapid, folosind acest card. Chiar dacă veţi fi victima unui atac, pierderea suferită va fi minimă. Pentru altă plată, realimentaţi acest card cu noua sumă de plată