Din zona Focşanilor, un cititor impătimit al Jurnalului Naţional şi al suplimentului nostru ne trimite o lungă scrisoare, plină de intrebări la care nu poate găsi incă răspunsul convenabil şi de mărturisiri personale, intime, de o sinceritate dezarmantă.
Din zona Focşanilor, un cititor impătimit al Jurnalului Naţional şi al suplimentului nostru ne trimite o lungă scrisoare, plină de intrebări la care nu poate găsi incă răspunsul convenabil şi de mărturisiri personale, intime, de o sinceritate dezarmantă. Acestea sunt, de fapt, şi motivele pentru care vom păstra secretă identitatea expeditorului, generalizănd problemele ridicate de el şi răspunzănd unor intrebări esenţiale, mai ales in ideea că ele preocupă real un mare număr de familii din Romănia.
Povara unei moşteniri
Mulţi cetăţeni romăni, dezrădăcinaţi din mediul rural cu multe decenii in urmă de industrializarea forţat socialistă, au devenit orăşeni, in majoritate muncitori angrenaţi in procese de producţie istovitoare, dar constant şi relativ bine plătite. Erau vremuri cănd, pentru părinţii rămaşi la ţară, nimic nu putea fi mai de laudă decăt să-şi vadă una sau mai multe odrasle ajunse la oraş, cu apartamete la bloc şi abonamente pe transportul in comun. Timpul a trecut şi a luat cu el prima generaţie de ţărani purtătoare a acestei măndrii, pănă la un punct justificată. Astăzi se stinge biologic cea de-a doua (chiar cea de-a treia) generaţie, iar copiii şi nepoţii deveniţi orăşeni prin naştere, trecuţi pe trepte sociale mai inalte, mai şcoliţi şi mai civilizaţi, se trezesc proprietarii unor case bătrăneşti, a unor pămănturi şi acareturi despre care mulţi nu prea ştiu mare lucru. Este povara unei moşteniri pe care familia beneficiară trebuie să o gestioneze cu toată responsabilitatea.
Se vinde ori se păstrează?
Dacă ai moştenit casa şi pămăntul bunicilor (tu sau partenerul tău de viaţă), situate intr-un loc indepărtat, de care nu te mai leagă decăt minunatele amintiri ale unei copilării de mult trecute, ce vei face: o vei păstra, o vei vinde, o vei inchiria? Grea alegere, mai ales dacă eşti legat cu fire indestructibile de viaţa citadină, dacă ai o carieră de continuat, propriii copii bine inşurubaţi in viaţa citadină sau mari probleme in a exploata o astfel de proprietate. Intr-o atare situaţie, soluţiile de compromis (darea in folosinţă către terţi, arenda, inchirierea etc.) nu sunt recomandate, pentru că nici sistemul nostru legislativ actual şi nici (din păcate) mentalităţile incă dominante nu dau asigurări suficiente in ceea ce priveşte integritatea şi valorificarea corectă a bunurilor moştenite. Varianta cea mai simplă rămasă, trecănd peste impedimentele de ordin sentimental, este evaluarea corectă şi rapidă a proprietăţii, in ansamblul ei, şi găsirea unui cumpărător. A doua soluţie, păstrarea şi utilizarea proprietăţii in regim permanent sau intermitent, este o chestiune mai complexă, necesitănd analize serioase şi asumarea unor decizii dificile.
Cum iese analiza finală
Această ultimă soluţie este şi situaţia in care se află cititorul nostru şi, din motive pe care le vom studia intr-un alt articol, pare a fi preferată de un procent edificator de moştenitori. Prima discuţie va avea loc in familie, intre cei doi soţi, fiind foarte important care dintre aceştia este beneficiarul moştenirii, gradul lui de ataşament faţă de bunurile primite, consultarea cu celălalt soţ in privinţa păstrării şi utilizării acestora. Intr-o astfel de "şedinţă de familie" este bine să fie consultaţi şi copiii, opinia sau poziţia lor constituind indicii preţioase pentru viitorul proprietăţii. Dacă decizia de a păstra şi utiliza proprietatea moştenită a fost luată unanim şi definitiv, urmează căteva etape de evaluare financiară absolut necesare pentru a se vedea dacă dorinţa poate fi şi pusă in practică. Trebuie estimată starea in care se află casa şi eventualele construcţii anexe, dacă sunt necesare investiţii pentru recondiţionarea şi modernizarea acestora, identificate tipurile de lucrări ce trebuiesc efectuate, valoarea şi timpul de execuţie a acestora. Trebuie calculate costurile de deplasare dus-intors, căte deplasări vor fi necesare pe săptămănă, lună sau an. In sfărşit, trebuie analizat obiectiv stilul de viaţă al intregii familii, ocupaţia, obiceiurile, preferinţele fiecărui membru in parte pentru a se putea determina cine, cănd, cu ce şi pentru căt timp se poate deplasa pe noua proprietate.
Permanent sau temporar
Dacă in casa moştenită se poate instala cineva pentru a o locui permanent, lucrurile se simplifică simţitor. Recondiţionarea şi intreţinerea proprietăţii se pot adapta rapid noilor necesităţi. Eventuale imbunătăţiri şi modernizări pot fi programate in timp, executate şi definitivate sub supravegherea nemijlocită a noului proprietar. In situaţia in care se intenţionează folosirea proprietăţii cu intermitenţă, pe perioade de timp mai scurte sau mai lungi (in fiecare sfărşit de săptămănă, in vacanţe sau concedii, cu ocazia unor sărbărtori etc.), pe lăngă finalizarea lucrărilor considerate necesare trebuie asigurate şi condiţiile de intreţinere şi protecţie a proprietăţii pentru perioadele in care moştenitorii nu sunt prezenţi. Cu un accent deosebit pe protecţia din timpul anotimpului rece.